Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Camera Deputaților are pe ordinea de zi de săptămâna aceasta, pentru vot final, în for decizional, un proiect de lege inițiat de către UDMR în legislatura trecută și adoptat de către Senat, ca primă Cameră sesizată, încă din luna octombrie a anului 2024, proiect al cărui obiect este cu totul neobișnuit.
Deputatul Szabo Odon a inițiat un proiect de lege pentru modificarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local. Szabo Odon susține că „diversitatea culturală, religioasă și etnică de pe teritoriul României este un aspect valoros ce se răsfrânge inclusiv în domeniul funerar”.
„Suprafața cimitirelor este limitată și dezvoltarea acestora creează o problemă în mai multe orașe din România. În acest sens, propunem introducerea unui nou punct în lege privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, prin care va fi posibilă exproprierea unui teren pentru a extinde suprafața cimitirelor actuale și posibilitatea de a înființa unele noi, pe terenurile din intravilanul sau extravilanul localităților, tot prin procedura exproprierii”, explică deputatul UDMR acest demers legislativ.
A solicitat chiar procedură de urgență
Conform parlamentarului inițiator, există o dificultate în ceea ce privește rezolvarea necesarului de spații destinate înhumării, în special în centrele urbane aglomerate. „În prezent, aceste cimitire au o poziție privilegiată, cu acces mai facil din toate punctele orașului, ceea ce le face mult mai vulnerabile la presiunile populației de a găsi locuri de înhumare, iar administratorii cimitirelor se confruntă cu problema extinderii populației”, susține Szabo Odon.
Acesta mai adaugă că „multe municipii și orașe din România, precum București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara sau Oradea, au întâmpinat această problemă”.
În acest context, inițiativa legislativă a parlamentarului UDMR vizează posibilitatea exproprierii terenurilor în intravilanul și în extravilanul localităților, „pentru a înființa un cimitir nou, respectiv pentru extinderea celor actuale, prin adăugarea de noi parcele, care nu au avut destinația de cimitir până la momentul exproprierii”.
La momentul când a depus acest proiect de lege la Parlament, Szabo Odon a solicitat procedură de urgență. „Necesitatea procedurii de urgență se argumentează prin faptul că, în prezent, numeroase cimitire din municipii și orașe au nevoie de o extindere cât mai rapidă și eficientă, pentru a putea rezolva problemele locurilor de înhumare și pentru a putea extinde suprafața cimitirului prin procedura exproprierii”, se mai arată în expunerea de motive.
Guvernul s-a opus adoptării unui astfel de proiect
Extinderea suprafeței unui cimitir aflat în interiorul municipiilor și orașelor prin procedura exproprierii înseamnă, în mod concret, preluarea terenurilor din vecinătatea acestor cimitire. Iar în vecinătate, în mediul urban, se află proprietăți private ale oamenilor. Pe care, de cele mai multe ori, se află clădiri (case de locuit, blocuri).
Acesta este și motivul pentru care, la data de 23 septembrie 2024, fostul guvern, condus de Marcel Ciolacu, a transmis Parlamentului că nu susține adoptarea acestei inițiative legislative. În documentul trimis se precizează că scopul Legii nr. 255/2010 este acela de a permite instituțiilor și autorităților administrației centrale și locale de a putea expropria, pentru cauză de utilitate publică, proprietăți imobiliare aflate în domeniul privat, cu plata unei despăgubiri prealabile exproprierii către proprietarii imobilelor, în baza realizării unor obiective de interes național, județean și local.
„Inițiatorul propunerii legislative se limitează numai la completarea categoriilor de lucrări care pot fi declarate de utilitate publică și pentru realizarea cărora pot fi efectuate exproprieri, însă fără a menționa dacă acestea sunt lucrări de interes național, județean sau local, adică fără a menționa care este instituția sau autoritatea publică centrală sau locală care poate avea calitatea de expropriator”, se arată în punctul de vedere al Executivului.
Mai mult, Guvernul precizează că nu consideră oportună propunerea ca lucrările de construcție a cimitirelor noi și lucrările de extindere a cimitirelor existente, aflate în intravilanul localităților, să se poată realiza ca urmare a exproprierilor pentru cauză de utilitate publică, „având în vedere că valoarea proprietăților aflate în proximitatea acestor lucrări va scădea, ca urmare a învecinării cu cimitirele. (…) Prin extinderea acestor cimitire, acestea se vor învecina cu zonele de locuit, cu zonele balneoclimaterice, cu zonele de odihnă și recreere, cu instituții socio-culturale, unități sanitare și unități de învățământ”.
Încălcarea dreptului la proprietate privată
Nici Consiliul Economic și Social (CES) nu a avizat favorabil acest proiect de lege. În punctul de vedere transmis, CES arată că exproprierea trebuie să fie proporțională cu scopul urmărit, astfel încât să nu încalce dreptul de proprietate, garantat de Constituție.
„Dreptul de proprietate privată este inviolabil și exproprierea trebuie să fie strict reglementată pentru a proteja acest drept fundamental. Inițiatorul nu justifică în mod adecvat și detaliat necesitatea extinderii cimitirelor sau înființarea de noi cimitire, astfel încât să demonstreze că nu există alternative mai puțin intruzive care să atingă același scop, cum ar fi achiziția de terenuri sau reutilizarea terenurilor disponibile în alt mod”, subliniază Consiliul Economic și Social.
Potrivit avizului, extinderea cimitirelor poate fi considerată o necesitate locală specifică, mai degrabă decât o cauză de utilitate publică de interes național sau județean.
Fosta Coaliție a votat în bloc legea. USR s-a abținut de la vot
Așa cum am arătat mai sus, acest proiect de lege a ajuns pe masa Senatului României, ca primă Cameră sesizată, în toamna anului 2024, adică în legislatura trecută. La data de 1 octombrie 2024, legea a intrat la vot în Plenul Senatului, unde a trecut cu 69 de voturi pentru 15 voturi împotrivă și 13 abțineri. Au votat pentru adoptarea legii senatorii PNL PSD și UDMR. Împotrivă au votat parlamentarii AUR, iar cei de la USR s-au abținut.
Din data de 17 octombrie 2024, legea se află la Camera Deputaților. Iar Biroul Permanent nu a aprobat dezbaterea ei în procedură de urgență, așa cum a cerut inițiatorul Szabo Odon. Până în prezent, deși Comisia pentru Administrație Publică și Comisia Juridică aveau ca termen de transmitere către Plen a raportului până în data de 29 octombrie 2024, acest lucru nu s-a întâmplat.
Citește pe Antena3.ro
