Un proiect PSD pentru România – România corectă!

Victor Ponta a elaborat un proiect pentru relansarea PSD, pe care îl va prezenta la Consiliul Naţional în 4 februarie.

Proiectul are 22 de puncte şi propune, printre altele: Refacerea pe baze realiste şi credibile a listei de membri şi a susţinătorilor, pe categorii politice (tineret, femei, seniori) dar şi socio-profesionale moderne; Reorganizarea structurilor de partid pe criterii electorale - colegiile (şi nu administrativ - teritoriale) care să înlăture pericolul acumulării excesive de putere, dar mai ales să transforme în sens pozitiv raporturile de putere în interiorul Partidului între local şi central; Restructurarea pe modelul clar şi eficient al organizării din plan local şi naţional, a prezenţei PSD în comunităţile româneşti din Republica Moldova, Spania, Italia şi alte ţări europene; Alegerea Preşedintelui prin votul tuturor membrilor partidului, pentru un mandat egal cu un ciclu electoral major, intr-un sistem cât mai deschis şi stimulativ pentru cei din interiorul şi exteriorul Partidului; O Convenţie anuală care să dezbată şi să actualizeze obiectivele şi direcţiile fundamentale ale Partidului şi care să acorde un vot de încredere conducerii. Un vot de neîncredere al Convenţiei ar trebui să declanşeze în mod automat procesul de alegere a Preşedintelui; Liderul Partidului ales cf. punctului 3 şi confirmat cf. punctului 4 în anul anterior alegerilor prezidenţiale va fi, în mod automat, desemnat candidatul PSD la alegerile din 2014; Statuarea ca principiu a sistemului de "Shadow Cabinet" ("Guvern din umbra") prin întărirea Departamentelor şi implicarea liderilor importanţi în critica fundamentată a activităţii Guvernului şi producţia de proiecte concrete pentru domeniile esenţiale; Conditionarea dreptului de a candida pentru o funcţie în conducerea centrală a PSD de confirmarea anterioară a candidatului în cadrul unui scrutin public pentru o structură centrală sau locală (Parlament, Parlament European, Consiliu Judeţean sau Local, Primarie).
Vă prezentăm proiectul integral.

---

UNDE SUNTEM ACUM?
Partidul Social Democrat se află într-un alt moment de cotitură, esenţial pentru viitorul său pe scena politică a României. Nu am ieşit învingători în mod decisiv din competiţiile în care am intrat în ultimii 6 ani. După 2004, această realitate ne-a făcut să căutăm, ca partid, soluţii de rangul doi, inclusiv de compromis cu cei împotriva cărora am luptat în alegeri. După o guvernare 2009 în care n-am ştiut să ne apărăm mai bine oamenii şi proiectele, după o campanie electorală în care am pierdut din nou, suntem la un moment necesar de analiză dar şi de decizii fundamentale privind viitorul nostru.

Suntem un partid încă acuzat de mulţi ca fiind în continuare corupt, neo-comunist, nedemocratic, oligarhic, inconsecvent cu propriile decizii şi valori, dominat doar de o mână de lideri (cu mici excepţii, aceiaşi în ultimii 10 ani), fără perspective, fără coerenţă în mesaj şi cu electorat îmbătrânit. Indiferent de faptul că cele mai multe din aceste alegaţii sunt nesprijinite de lucruri concrete şi sursa de obicei subiectivă a acestora, este evident că, dacă nu schimbăm modul în care ne comportăm şi direcţia în care merge partidul, va fi foarte dificil să redevenim cel mai important partid al Romaniei, care să spere să guverneze pe baza propriului proiect politic.

Avem nevoie de o clarificare rapidă şi serioasă, la care să contribuie toţi oamenii din acest partid şi chiar oameni de buna credinţă din afara sa. Nu trebuie să declanşăm o vânătoare de vrăjitoare sau să folosim discursul "reformei" pe care adversarii noştri ni-l cer din afara partidului.

Dar trebuie să analizăm, pe rând, fiecare greşeală făcută şi să tragem câteva concluzii serioase. Abia apoi putem să luăm decizii şi să începem să facem opoziţie, sa construim o alternativă serioasă şi credibilă, mai ales într-un an în care milioanele de români care încă ne susţin (şi alte milioane, dezamăgiţi de politică în ansamblu)  au foarte mare nevoie de noi.


UNDE TREBUIE SĂ AJUNGEM?
Pentru o  Românie plină de crize şi de confuzii morale şi sociale, discursul social-democrat ar fi trebuit să fie soluţia; şi totuşi nu a fost aşa. O schimbare este absolut necesară. Scopul nostru politic trebuie să fie punerea în practică a proiectului social-democrat de societate, dar acest deziderat este posibil într-o democraţie doar prin câştigarea alegerilor. A celor locale, care vin cel mai rapid, a celor parlamentare, europene şi a celor prezidenţiale. PSD trebuie să abandoneze strategia actuală de a negocia fie cu PDL, fie cu PNL, pentru câştiguri mici, de scurtă durată şi cu caracter preponderent personal. PSD trebuie să redevină cel mai important partid din România, printr-o altfel de politică.

Ce înseamnă asta? Înseamnă clarificare, modernizare şi consecvenţă ideologică, dar şi organizare internă pentru ca fiecare componentă a acestui partid să fie mai eficientă şi să participe la efortul comun. Scopul asumat şi intangibil, aşa cum am spus, nu trebuie limitat la obţinerea unor funcţii pe termen scurt, ci vizează impunerea unei viziuni cu privire la cum ar trebui să arate România guvernată de PSD.

Din punctul meu de vedere, România guvernată de PSD trebuie să fie o Românie CORECTĂ. În România de azi, inegalităţile nu sunt doar financiare. Nu avem doar săraci şi bogaţi. Avem oameni izolaţi, oameni fără şanse, oameni fără respect şi fără perspectivă. Avem un apartheid social de tip nou, bazat pe un capitalism de tip nou, în care nu există reguli, în care oamenii nu sunt egali în sine şi în care şansele, statutul, respectul şi recunoaşterea vin pe criterii incorecte. Reuşita în viaţă, în România, nu este o recunoaştere a meritelor fiecăruia, ci o ridicare deasupra celorlalţi, pentru a obţine bani, privilegii, relaţii mai bune cu instituţii şi tratament preferenţial.

Cei mai mulţi dintre noi consideră societatea în care trăim ca fiind incorectă, funcţionând fără respectarea unui set de reguli indispensabile şi intangibile. Consideră asta şi cei care au bani, fiindcă încearcă să se izoleze şi să se rupă de restul lumii, să aibă cât mai puţine tangenţe cu viaţa publică şi socială. Cu atât mai mult cei săraci sau defavorizaţi, care se simt excluşi de la drepturi considerate absolut normale şi fireşti într-o ţară europeană.

Din păcate, libertatea câştigată în 1989 nu a dus şi la o democraţie funcţională din punct de vedere politic, economic şi social, iar pericolul cel mai grav este tocmai acela de a crea un sentiment majoritar că democraţia în ansamblu este contestabilă! Dacă aducem mai multă corectitudine în jurul nostru, mai mult respect şi chiar teamă faţă de reguli,  începem să refacem încrederea celor care încă ne mai susţin şi chiar să-i câştigăm de partea noastră pe  cei care mai speră într-un viitor mai bun pentru România. Şi începem să devenim şi noi ceva mai europeni nu doar în acte, dar şi în in tot ceea ce ţine de viaţa cotidiană.

Mă refer la respectarea regulilor şi la corectitudine în alegeri, în economie, în politică, în justiţie, în relaţiile cu instituţiile, în tot ce înseamnă viaţă publică; la implementarea unei administraţii corecte, la garantarea unei pensii meritate şi previzibile,  la respectarea  de către puterea politică a legilor adoptate de propriile structuri, la predictibilitate legislativă şi fiscală, la aplicarea corecta şi uniformă a legilor. România merita un proiect care să explice indubitabil că statutul de "Ţara excepţiilor" s-a dovedit falimentar şi că modelul de "Ţara respectarii regulilor" este mult mai avantajos şi profitabil pe termen mediu şi lung. Regulile se adoptă pe baza raţiunii, necesităţilor sociale şi al bunului-simţ, dar respectarea lor se poate impune doar prin educaţie, prin constrângere şi prin arătarea avantajelor acestui sistem pentru membrii societăţii!

Întotdeauna, însă, primul şi cel mai important pas îl facem prin exemplul pe care îl dăm, în interiorul dar şi în exteriorul partidului.


CUM FACEM ASTA?
Proiectul nostru trebuie să înceapă cu paşi foarte practici, în partid. Perioada de opoziţie şi timpul efectiv de peste 2 ani până la următoarea confruntare electorală importantă reprezintă o uriaşă oportunitate pentru reorganizare. Nu mai este timp şi nu avem nicio motivaţie realistă să amânăm schimbările necesare. Doar o echipă solidă, formată din cei mai experimentaţi, eficienţi şi credibili  lideri ai partidului poate să regenereze identitatea şi forţa PSD. Avem nevoie de organizare şi de mobilizare facute însă pe baze noi, care să ţină cont în mod pragmatic de schimbările apărute în structura electorală.

Nu ne putem întoarce la modelul "partidului-stat", dar nici nu putem să continuăm în ritmul dezorganizat şi inconsecvent din prezent. Perioada următoare trebuie folosită pentru refacerea identităţii, a unităţii dintre centru şi teritoriu şi a legăturii cu electoratul. Cum facem asta?

Sunt pregatit sa propun viitoarei conduceri a Partidului, dar mai ales bazei noastre de aleşi locali, militanţi şi votanţi, un Plan de acţiune pe termen scurt şi  mediu, cuprinzând paşi ce trebuie făcuţi până în anul 2014, pentru acordarea unei şanse serioase de victorie în bătăliile electorale decisive care ne aşteaptă! O parte din aceste măsuri pot fi considerate ca fiind prea riscante, prea curajoase sau chiar prea avangardiste; în realitate. sunt drumuri deja bătute de alte partide politice din Europa, care ne împărtăşesc valorile, dar care au avut mult mai mult succes în realizarea acestora în societate. Pentru mine, este indubitabil că aceasta este direcţia bună, trebuie să avem doar determinarea de a face paşii necesari!



Astfel :
 
1.    Refacerea pe baze realiste şi credibile a listei de membri şi a susţinătorilor, pe categorii politice (tineret, femei, seniori) dar şi socio-profesionale moderne, acceptând ideea că diviziunea clasică urban-rural va deveni în curand lipsită de conţinut.

2.    Reorganizarea structurilor de partid pe criterii electorale - colegiile (şi nu administrativ - teritoriale) care să înlăture pericolul acumulării excesive de putere, dar mai ales să transforme în sens pozitiv raporturile de putere în interiorul Partidului între local şi central. 

3.    Restructurarea pe modelul clar şi eficient al organizării din plan local şi naţional, a prezenţei PSD în comunităţile româneşti din Republica Moldova, Spania, Italia şi alte ţări europene, cât timp sistemul electoral acordă un rol atât de important (chiar decisiv la ultimele alegeri parlamentare şi prezidentiale) votului din aceste comunităţi.

4.    Alegerea Preşedintelui prin votul tuturor membrilor partidului, pentru un mandat egal cu un ciclu electoral major, intr-un sistem cât mai deschis şi stimulativ pentru cei din interiorul şi exteriorul Partidului (vezi alegerea lui Romano Prodi în Italia).


5.    O Convenţie anuală care să dezbată şi să actualizeze obiectivele şi direcţiile fundamentale ale Partidului şi care să acorde un vot de încredere conducerii (vezi Partidul Laburist Britanic). Un vot de neîncredere al Convenţiei ar trebui să declanşeze în mod automat procesul de alegere a Preşedintelui.

6.    Liderul Partidului ales cf. punctului 3 şi confirmat cf. punctului 4 în anul anterior alegerilor prezidenţiale va fi, în mod automat, desemnat candidatul PSD la alegerile din 2014.


7.    Statuarea ca principiu a sistemului de "Shadow Cabinet" ("Guvern din umbra") prin întărirea Departamentelor şi implicarea liderilor importanţi în critica fundamentată a activităţii Guvernului şi producţia de proiecte concrete pentru domeniile esenţiale: economie, agricultură, muncă, sănătate, educaţie, protecţia mediului, relaţii internaţionale, tineret etc; vicepreşedinţii Partidului trebuie să primească sarcini, atribuţii şi responsabilităţi efective în acest sistem. În mod simetric, trebuie construită alternativa (om + proiect) pentru structurile locale pe care dorim în mod realist să le câştigăm la alegerile din 2012.

8.    Conditionarea dreptului de a candida pentru o funcţie în conducerea centrală a PSD de confirmarea anterioară a candidatului în cadrul unui scrutin public pentru o structură centrală sau locală (Parlament, Parlament European, Consiliu Judeţean sau Local, Primarie).


9.    Un sistem de resurse umane tip "Mapa profesională", care să cuprindă experienţa profesională a fiecărui candidat al PSD la o funcţie publică, activitatea şi rezultatele politice, sondaje de opinie, percepţia în mass-media etc. Aceste mape trebuie să fie analizate în mod obligatoriu de către structura care desemnează candidatul la respectiva funcţie.

10.     Selectarea pe criterii transparente şi aducerea în discuţia şi decizia structurilor de conducere a numirilor în instituţii publice care revin PSD pe baza algoritmului politic sau parlamentar (CNVM, CNA, etc); astfel se poate asigura o utilitate pentru scopurile politice ale întregului Partid a ocupării acestor funcţii (şi nu doar pentru un număr ultra restrâns de persoane - de obicei, Preşedintele şi liderul de grup parlamentar).

11.    O comisie de integritate şi arbitraj formată din maxim 9 - 11 membrii, aleşi de Congres dintre persoanele cu veche activitate în Partid şi care acceptă în mod voluntar că vor fi incompatibili, timp de 4 ani după expirarea mandatului în cadrul Comisiei, pentru ocuparea altor funcţii politice. Deciziile acesteia trebuie să fie definitive şi obligatorii pentru toate structurile Partidului .

12.    Crearea şi implementarea de sisteme de comunicaţii interne integrate, baze de date electronice şi  sisteme informatice pentru dezvoltarea consultării şi a reacţiei rapide în relaţia centru - teritoriu, inclusiv verificarea internă a rezultatelor electorale; în egală măsură, este necesar accesul şi schimbul efectiv de informaţii între diferitele structuri ale partidului (parlamentari, aleşi locali, departamente, europarlamentari, structuri locale etc).


13.    Definirea clară şi numai în cadrul Convenţiei Anuale a politicii de alianţe pentru nivelul central şi pentru teritoriu (de regulă, aceeaşi alianţă şi la nivel local şi la nivel central, pentru seriozitate şi consecvenţă!)

14.    Regândirea sistemului de finanţare internă, permanentizarea acestuia şi în perioadele extraelectorale, transparentizarea şi extinderea către zone cu contribuţii mici cantitativ dar constante; acesta trebuie să identifice şi soluţii de finanţare legală alternativă pentru aleşii locali cărora li se limitează, în mod injust şi subiectiv, accesul la resursele Bugetului de Stat.


15.    Relansarea activităţii externe a partidului şi sporirea influenţei concrete în cadrul Grupului Socialist din PE, Internaţionalei Socialiste şi Partidului Socialiştilor Europeni, în relaţie cu SUA, China, Rusia şi mai ales Republica Moldova; stabilirea, ca obiectiv clar, a unui efort coerent pentru ocuparea unor poziţii importante în cadrul acestor structuri de către membrii PSD.

16.    Construirea sau sprijinirea, în mod transparent, a unor instituţii media (online, print, audio-video) care manifestă clar o viziune de stânga.

17.    Construirea, prin Statut, a unor forme clare de garantare a descentralizării puterii în partid catre organizaţiilor locale,  păstrand pentru Centru doar un drept clar definit de reacţie faţă de structurile ineficiente politic şi închise faţă de comunitatea în care îşi desfăşoară activitatea.

18.    Dezvoltarea unui sistem de protecţie si păstrare activă pentru membrii PSD care au ocupat funcţii publice pe care le-au pierdut în momentul părăsirii guvernării; aceeaşi concepţie trebuie aplicată cadrelor care vor fi pregatite pentru viitoarea guvernare.

19.    Deschiderea partidului spre noi tipuri de colaborare asumată transparent cu persoane sau structuri din zone profesionale şi civice, care pot adăuga o dimensiune de competenţă superioară efortului actual.

20.     Construirea, în cadrul Partidului, a unei structuri ecologiste (similare TSD, Organizaţiei de Femei şi celei de Seniori) care să dezvolte mesajul PSD în această direcţie.

21.    Acceptarea, chiar încurajarea şi sprijinirea TSD şi a Organizaţiei Ecologiste de a promova idei şi forme de acţiune chiar mai evoluat-radicale (gen Brigăzi Verzi) faţă de linia oficiala a Partidului, în scopul testării acestora ca efect politic şi social  şi însuşirii lor ulterioare.

22.    Susţinerea unui discurs si mesaj social-democrat modern, cu asumarea "punctelor gri" din trecutul nostru (gen "Piaţa Universităţii") spre noi tipuri de public, în special spre noile generaţii, spre intelectuali, spre "noul proletariat" din marile oraşe şi centre universitare, spre tinerele familii, care să dovedească şi să-i convingă pe aceştia că Partidul nostru s-a desprins definitiv de reminiscenţele regimului comunist.



În mod evident, acest set de idei este rezultatul propriei mele evoluţii politice, al principiilor descoperite alături de tineri în cei 4 ani de conducere a TSD (ani în care am fost şi vicepreşedinte al ECOSY - Tineretul Socialist European), al experienţei pozitive în cei peste 6 ani de victorii electorale împreuna cu colegii din PDS Gorj, al confruntării cu realităţile politice în doua mandate de ministru şi tot două de parlamentar,  al discuţiilor purtate cu numeroşi membri ai Partidului din întreaga ţară dar şi cu oameni de prestigiu din societatea civilă şi din media. Este însă şi rezultatul conştientizării greşelilor pe care Partidul, dar şi eu personal, le-am făcut în toţi aceşti ani.

Este astfel un pachet perfectibil (cantitativ şi calitativ) care ţinteşte spre viitor tocmai prin asumarea integrală a rolului şi experienţelor personale ca membru al conducerii PSD în mod neîntrerupt în ultimii 9 ani, dar care mi-au dat şi credinţa că următorii 9 ani din viaţa Partidului pot fi mai buni decât cei anteriori! Eu vreau să fiu un om corect. Dacă la Congresul din 20 Februarie aş candida pentru Preşedinţia partidului ar trebui sa renunt la unele puncte esentiale in scopul obtinerii voturilor de sustinere. Aşa că prefer să nu sacrific proiectul în care cred in schimbul unei functii. Voi milita pentru acceptarea acestei viziuni de catre viitoarea conducere a Partidului, stabilind termene medii si lungi (2, 4 si 9 ani) pentru aplicarea efectiva.

În final cred cu tarie că, parcurgând toţi aceşti paşi precum şi mulţi alţii pe care colegii noştri îi vor propune, PSD poate să redevină un partid eficient şi consecvent, cu identitate clară de stânga şi cu un proiect propriu.
VICTOR PONTA
Februarie 2010