Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Aproape două milioane de români sunt înscrişi, în prezent, într-un partid politic, potrivit informaţiilor obţinute de Jurnalul Naţional de la liderii formaţiunilor din Parlament. Lider detaşat la acest capitol este Partidul Social Democrat, care vrea să-şi dubleze numărul de activişti până la finalul anului. Eforturi fac şi partidele mai mici, de genul USR. Formaţiunea speră să-şi înmulţească de cinci ori numărul de membri, până în 2020.
Sutele de mii de activişti reprezintă cea mai importantă resursă a partidelor politice. De numărul şi determinarea lor depinde în mare măsură succesul unei campanii electorale, dar şi mobilizarea simpatizanţilor la vot. Jurnalul Naţional a aflat câţi români sunt înregimentaţi cu acte în bătălia politică, de la liderii partidelor din Parlament. Cel mai mare partid al ţării, PSD-ul lui Liviu Dragnea, se apropie vertiginos de un milion de membri, dacă planurile conducerii centrale se vor îndeplini. „Noi avem acum 547.850 de membri cu cotizaţia la zi. Cotizaţia este de 1 leu pe lună pentru tineret şi seniori. De fapt, cei mai buni activişti sunt de la tineret şi seniori, se mişcă cel mai bine. Dar în total sunt 811.000 de membri cu carnet de partid”, ne-a spus secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ştefănescu. Iar dimensiunea armatei de pesedişti s-ar putea dubla până la finalul anului, susţine omul cu bucătăria internă din Kiseleff. „Noi avem un program de lărgire a bazei membrilor de partid, de la om la om. Fiecare membru de partid cu cotizaţia la zi trebuie să aducă încă un membru, prieten, membru de familie, care să creadă în noi. Asta înseamnă că se va dubla”, susţine Ştefănescu. Dacă toţi membrii cu cotizaţia la zi vor „racola” după directivele de la centru, partidul lui Liviu Dragnea ar ajunge la 1,1 milioane de activişti în anul Centenarului. PSD va reintroduce curând şi cardul de membru de partid, o variantă adaptată la vremuri a vehicului carnet cu coperţi de carton.
„Eu mă opun la card. Eu vreau carnetul ăla vechi, roşu, specific PSD-ului, care e mai ieftin. Carnetele alea roşii de carton cu PSD, cu trei trandafiri. Cardul costă 4 lei, carnetul e 25 de bani. La sate nu pot să-i spun bătrânului de card. Sunt foarte mulţi nostalgici care nici nu vor să renunţe la carnet. Ei vor carnetul ăla roşu, cu foi”, ne-a povestit reprezentantul PSD. În octombrie 2015, Liviu Dragnea a devenit preşedintele PSD, candidând de unul singur într-un scrutin intern la care au participat peste 435.000 de membri de partid din toată ţara. Dintre aceştia, 97% au ales candidatul unic, în vreme ce 2,2% au votat împotriva actualului şef.
Principalul partid de Opoziţie, PNL-ul lui Ludovic Orban, dispune de o bază mult mai redusă de activişti. În acest moment, liberalii au 250.000 de membri în baza de date.
„Noi suntem acum într-un proces de reorganizare. În luna ianuarie vom ști exact, dar estimativ, în acest moment, avem în jur de 250.000 de membri înregistrați”, ne-a spus secretarul general al PNL, Robert Sighiartău. Cu toate acestea, Ludovic Orban susţine că, la momentul Congresului, în luna iunie, erau „în jur de 200.000”, de activişti proveniţi din vechile partide, PNL şi PDL.
Citește pe Antena3.ro
Băsescu aşteaptă zestrea lui Oprea
O cifră asemănătoare ne-a livrat şi Biroul de presă al PMP. Partidul lui Traian Băsescu a raportat puţin sub 200.000 de activişti, dintre care aproape 87.000 sunt femei. La aceste cifre nu au fost incluşi membrii vechiului UNPR, care urmează să fie adoptaţi de PMP dacă judecătorii vor da undă verde fuziunii cu partidul „interesului naţional”. „Membrii UNPR urmează să devină membrii PMP în urma finalizării juridice a fuziunii, în luna octombrie”, a precizat departamentul de comunicare al PMP.
La rândul său, ALDE, partid apărut în iunie 2015 prin fuziunea liberalilor reformaţi (PLR) cu vechii conservatori (PC), ar avea, în prezent, în jur de o sută de mii de activişti. „Încă se lucrează la baza de date şi nu avem un număr precis. Dar eu estimez că e spre 100.000, cel puţin”, ne-a transmis vicepreşedintele ALDE, Andrei Gerea.
RO100 e mai mare decât USR
Apărut în toamna lui 2016, ca o extindere la scară naţională a fostului USB, actualul USR este cel mai mic partid parlamentar, după numărul de membri înregimentaţi. În acest moment, USR numără sub 2.000 de membri în toată ţara. „Un partid mic, care stagnează sub 2.000 de membri, nu poate emite pretenții serioase în politica națională. Extinderea partidului trebuie să devină una dintre prioritățile strategice ale USR”, susţine senatorul Vlad Alexandrescu, candidat la şefia USR. Dacă va deveni liderul partidului, Alexandrescu promite că va adopta o strategie de extindere a filialelor, astfel încât USR să ajungă la „cel puțin 50.000 de membri în anul 2020”. Din acest punct de vedere, USR este mai mic chiar şi decât Platforma România100, o mişcare cetăţenească lansată în mai anul acesta de fostul premier Dacian Cioloş. Deşi nu este încă sigur dacă România100 se va transforma în partid politic, după modelul francez al mişcării En Marche, platforma lui Cioloş are peste 30.000 de adepţi înscrişi, dintre care 7.000 sunt implicaţi direct.
Visul Generalului s-a spulberat În vara lui 2015, la vremea fuziunii cu PP-DD, liderul UNPR Gabriel Oprea anunţa triumfător că partidul „interesului naţional” a depăşit o jumătate de milion de activişti. „Cu dumneavoastră, în momentul de faţă, suntem peste 500.000”, spunea fostul vicepremier. Potrivit acestuia, înainte de fuziunea cu fostul partid al lui Dan Diaconescu, UNPR ar fi avut în jur de 430.000 de membri înscrişi. Dar visul Generalului era unul şi mai măreţ. „Toţi colegii spun că până în 2016, trebuie să avem un milion de membri de patid. Este o cifră pe care nu o are niciun partid din România, dar credem că, în actualul context de securitate, naţionalismul pozitiv, seriozitatea, determinarea este în asentimentul tuturor românilor", sunau planurile măreţului conducător.
De visul lui Oprea s-a ales praful. În vara lui 2016, rămăşiţele UNPR au fost înghiţite de PMP, însă situaţia celor „peste 500.000” de activişti a rămas în ceaţă. Dacă PMP îi aşteaptă cu braţele deschise după finalizarea fuziunii, fostul deputat Ion Răducanu, liderul uneperiştilor anti-Băsescu, susţine că vechiul UNPR încă mai există întrucât nicio instanţă de judecată nu s-a pronunţat definitiv în sensul fuziunii. La începutul lunii, Răducanu a avansat o cifră mult mai realistă în legătură cu numărul de activişti. Potrivit acestuia, toţi cei „peste 150.000 de membri ai UNPR din toată ţara” s-au pronunţat pentru desfiinţarea în justiţie a protocolului de fuziune cu PMP.
PSD-ul e un partid mult prea mare, este mai mult decât un partid, este practic România la scară mai mică. Nu îl poate lua nimeni. Cine gândește așa înseamnă că nu a înțeles nimic din funcțiile în care a fost, indiferent despre cine e vorba. Liviu Dragnea, 8 septembrie 2017
Jurnalul Naţional i-a contactat ieri şi pe liderii UDMR, Attila Korodi (liderul deputaţilor) şi Procsalmi Balint (preşedintele executiv). Aceştia nu au răspuns apelurilor noastre repetate, UDMR fiind singura formaţiune pentru care nu avem un număr exact al membrilor de partid.
