Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În prezent, dacă ambii părinți îndeplinesc condițiile legale pentru a solicita concediul de creștere a copilului, cel puțin două luni din perioada totală a acestui concediu trebuie alocată părintelui care nu a solicitat acest drept (de obicei, tatăl). Însă dacă acesta refuză acest drept, perioada respectivă nu poate fi transmisă celuilalt părinte, care, în general, este mama.
Practic, ambii părinți pot opta pentru a intra în concediul pentru creșterea copilului, însă doar pe rând, nu și simultan.
Printr-un proiect legislativ pus, recent, pe masa senatorilor, deputata USR Oana Țoiu vrea să schimbe această situație, astfel încât cele două luni de concediu la care are dreptul tatăl să se poată suprapune cu perioada alocată mamei, aceasta fiind, în mod obișnuit, cea care solicită inițial acest concediu.
„Propunerea nu modifică durata concediului de creștere a copilului și nici nu obligă părinții la o anumită conduită, ci doar flexibilizează opțiunile acestora, neavând un impact bugetar diferit de cel generat de actuala reglementare”, precizează inițiatoarea proiectului în expunerea de motive. Aceasta argumentează propunerea „pe model suedez” prin faptul că ambii părinți au responsabilități comune în ceea ce privește creșterea și dezvoltarea copilului, iar principala lor preocupare ar trebui să fie interesul superior al copilului.
„Cadrul juridic actual oferă puține stimulente care să-i încurajeze pe bărbați să-și asume o parte egală a responsabilităților de îngrijire a copilului. Utilizarea de către tați a unor formule care permit atingerea unui echilibru între viața profesională și cea privată, cum ar fi concediile sau formulele flexibile de lucru, s-a dovedit a avea impact pozitiv, reducând cuantumul relativ al muncii familiale neremunerate prestate de femei și lăsându-le acestora mai mult timp pentru ocuparea unui loc de muncă remunerat”, se arată în document.
11.325 de lei, în loc de 8.500
Însă nu la fel de inofensive, în ceea ce privește impactul bugetar, vor fi celelalte modificări prevăzute în proiectul de lege.
Astfel, actul normativ vizează majorarea cuantumului maxim al indemnizaţiei pentru creşterea copilului, precum şi a stimulentului de inserție, o sumă lunară pe care o primesc părinţii care decid să se întoarcă mai repede la serviciu. De asemenea, condiţiile de acordare a stimulentului devin mai flexibile.
Citește pe Antena3.ro
În prezent, limita maximă stabilită de stat pentru indemnizația pe care o primesc lunar părinții pentru creșterea copilului este 8.500 de lei şi este în vigoare din august 2017. Cu toate că rata inflaţiei a avut un trend ascendent din 2017 și până în prezent, suma nu a fost niciodată indexată sau actualizată. În schimb, cuantumul minim al indemnizaţiei pentru creşterea copilului este actualizat, începând cu anul 2022, cu rata medie anuală a inflaţiei (prin intermediul indicatorului social de referinţă).
„Puterea de cumpărarea s-a micșorat considerabil în ultimii 6 ani”, astfel că este necesară actualizarea plafonului cu inflația ultimilor cinci ani, spune inițiatoarea, care face și un calcul în acest sens, pentru a motiva cum a ajuns la suma de 11.325 de lei, propusă în proiectul de lege ca „plafon maxim”.
Dublarea perioadei în care se poate obține stimulentul de inserție
Tododată, proiectul legislativ prevede majorarea stimulentului de inserție pentru părinţii care se întorc mai devreme la serviciu, dar şi dublarea perioadei în care cel aflat în concediul de creștere al copilului poate opta pentru revenirea la muncă.
Astfel, stimulentul de inserţie va fi 1.707 lei (față de 1.500 de lei, în prezent), în cazul în care părintele obține venituri înainte de împlinirea de către copil a vârstei de 1 an, respectiv 2 ani în cazul copilului cu dizabilități și va fi acordat până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu dizabilități.
„Dublarea perioadei de eligibilitate, de la 6 la 12 luni, respectiv de la 1 an la 2 ani în cazul copilului cu dizabilități, lasă părinților opțiuni de mai mult timp alături de bebeluși”, spune inițiatoarea, în expunerea de motive, precizând că a primit aceste cerințe atât de la mame - care simțeau o presiune mare de a se întoarce la job în primele 6 luni, fără ca ele sau bebelușul să fie pregătiți sau să aibă opțiuni de îngrijire -, cât și de la angajatori.
„Angajatorii au obligația legală de a reprimi părinții la muncă, dar aveau nevoie de predictibilitate mai mare, ca să realoce sarcini și echipe, mai ales în situația unor angajări temporare, care să suplinească acel rol”, explică aceasta.
O altă propunere este ca, începând din ianuarie 2024, cuantumul indemnizației lunare să fie indexat anual, din oficiu, cu rata medie a inflației. Dacă rata inflației are valoare negativă, se păstrează ultima valoare a indemnizației.
Inițiatoarea proiectului susține că aceste modificări vor aduce o economie la bugetul de stat de peste 30 de milioane de lei, anual, pentru că mai mulți părinți vor opta pentru întoarcerea în câmpul muncii. Proiectul urmează să intre mai întâi în dezbaterea Senatului şi apoi a Camerei Deputaţilor, care este for decizional.
Conform Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), în decembrie 2022, 170.266 de persoane au beneficiat de indemnizația pentru creșterea copilului, iar 87.355 de părinți au primit stimulentul de inserție.
„Preţurile au luat-o razna şi tinerii părinţi au nevoie de soluţii. Am depus legea care să crească în ritm cu inflaţia indemnizaţia de creştere a copiilor, stimulentul de inserţie şi plafonul maxim anual. Şi cele două luni pe care le poate lua celălalt părinte, cel mai adesea tatăl, luni care cel mai adesea se pierd, să poată fi luate împreună, pe modelul Suediei, astfel încât familiile să aibă flexibilitatea de care au nevoie”, a declarat Oana Ţoiu.
