Ambulanțele care ne omoară prin poluare fonică extremă

Nimeni nu a corelat, la nivel de Guvern, acțiunile serviciilor de ambulanță cu directivele care privesc necesitatea reducerii zgomotului, pentru sănătatea cetățenilor, create la recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Din martie 2020 până astăzi, zgomotul infernal pe care-l produc zi și noapte ambulanțele, chiar și atunci când nu este nicio altă mașină pe stradă, face mai mult rău decât bine, dacă ne gândim că numai în București se îmbolnăvesc astfel două milioane de oameni, în timp ce mașinile cu sirenele pornite preiau câteva zeci de cazuri de COVID pe zi, poate nu atât de grave cum sunt afecțiunile cronice care derivă din zgomotul sirenelor.

În timp ce Comisia Europeană vine cu noi măsuri pentru a impune reducerea poluării fonice în marile aglomerări urbane, românii sunt expuși, conform datelor OMS, la o serie de boli grave, din cauza ambulanțelor care ar trebui să ajute, nu să îmbolnăvească populația. O nouă directivă europeană arată, în expunerea de motive pentru cerința privind investițiile care trebuie să se facă în reducerea zgomotului, că poluarea fonică produce cardiopatii ischemice, un grad ridicat de disconfort care generează o serie de boli cardiovasculare și ale sistemului nervos, iar acestea afectează funcționarea organelor interne (boli cronice cauzate de stres, inclusiv diabetul) și un grad ridicat de tulburare a somnului, de unde derivă alte zeci de boli grave. Desigur, analiza OMS și a Comisiei Europene se referă la poluarea fonică din marile orașe în lipsa ambulanțelor. Chiar și fără a arunca pe străzi zeci de sirene, zi și noapte, s-a constatat, în urma măsurătorilor, că sunt depășite cu mult valorile admise pentru poluarea fonică. În noile condiții însă, termenul „infernal”, folosit pentru a descrie situația poluării fonice din aglomerațiile urbane, este deja depășit, fără a exista unul mai puternic în vocabular. 

Facem hărți, dar n-avem soluții

Bucureștiul ar trebui să mai investească, în scurt timp, 70 de milioane de euro, doar în actualizarea hărților de zgomot și în măsuri de reducere a poluării fonice, pentru a se conforma acestor norme. Dar orice investiție devine inutilă, atunci când nimeni nu mai are controlul asupra zgomotului infernal pe care îl produc nonstop sirenele ambulanțelor. Foarte mulți români s-au plâns de această situație, în ultimii doi ani, însă nicio autoritate a statului nu a luat nicio măsură pentru reducerea zgomotului, deși ambulanțele oricum întârzie, cu sau fără sirene pornite. În octombrie 2021, de exemplu, românii bolnavi de COVID s-au plâns că ambulanța a ajuns chiar și după trei zile. Situația aceasta nu se întâlnește doar în Capitală sau în marile orașe din România, ci și în localitățile mici, unde, în ultimii doi ani, ambulanțele au mers să constate sau să preia cazuri de COVID, cu sirenele pornite pe zeci de kilometri, indiferent de trafic. Dacă luăm în calcul doar populația  Bucureștiului, de 1,8 milioane de locuitori, conform recensământului din 2011, dar care ar depăși, de fapt, 3 milioane, conform estimărilor făcute de administrația locală, în ultimii ani, înțelegem din această lipsă totală de corelare cu directivele UE și cu recomandările OMS că ambulanțele care salvează câteva zeci de bucureșteni pe zi au îmbolnăvit grav circa două milioane de oameni, din cauza zgomotului infernal pe care-l produc sirenele, fără întrerupere.

Cu toate acestea, ne prefacem în continuare că investim și că facem eforturi pentru a reduce poluarea fonică, iar ținta actualizării hărților strategice de zgomot trebuie să fie atinsă până la 30 iunie 2022. Se iau în calcul zonele aglomerate, principalele drumuri, căile ferate și aeroporturile, fără sirenele ambulanțelor, mai ales pe timp de noapte. În țara noastră trebuie să se facă investiții de sute de milioane de euro doar pentru aceste hărți și să se cumpere mijloace de transport noi, pentru că legislația UE obligă toate orașele cu peste 100.000 de locuitori să le întocmească, ceea ce înseamnă că 22 de orașe trebuie să se conformeze. Nicio măsură însă nu va putea determina șoferul de ambulanță să nu folosească sirena, chiar și atunci când circulă cu 20 de kilometri la oră pe străzi pustii. 

Toate statele UE aveau termen până pe data de 31 decembrie 2021 să transpună în legislațiile naționale prevederile directivelor referitoare la reducerea poluării fonice. România este una dintre puținele țări care nu au reușit să se încadreze.

Citește pe Antena3.ro

Rusia încearcă sa provoace România. Ambasadorul lui Putin a înfipt, la propriu, steagul Rusiei în Vrancea

Protestele sindicatelor îi pedepsesc pe bucureșteni

În Capitală, una dintre sursele de poluare fonică este reprezentată și de proteste. Astfel, anul acesta s-ar putea adăuga o sursă de stres și de îmbolnăvire a populației Bucureștiului, dacă se vor înmulți manifestațiile și pichetările instituțiilor. Cei care locuiesc sau lucrează în zonele în care se fac proteste, în mod tradițional – Piața Victoriei, Piața Constituției, Piața Universității sau Cotroceni – trebuie să suporte și aceste noi atacuri asupra sănătății lor, ca și cum ar fi vinovați de acțiunile Guvernului, ale Parlamentului sau ale Președinției. La fel se întâmplă și cu bucureștenii care locuiesc în apropierea ministerelor pichetate. Ministerul Transporturilor este una dintre cele mai vizate instituții, din acest punct de vedere, clădirea fiind încadrată de blocuri cu mii de familii care trebuie să suporte consecințele erorilor tuturor guvernelor de până acum. Ieri a avut loc o astfel de acțiune de pichetare, organizată de sindicaliștii de la CFR, care vor să se facă auziți până la cabinetul ministrului Sorin Grindeanu. Dincolo de situația dezastruoasă a Căilor Ferate Române și a CFR Călători – fără bani de investiții, în pericol de producere a unor accidente extrem de grave, din cauza lipsei banilor pentru reparații, dar și a specialiștilor care nu mai sunt în compania statului român – sindicaliștii folosesc și ei, pentru a produce cât mai mult zgomot, amplificatoare cu sunet de ambulanță, în completarea vuvuzelelor. Deși locuitorii din zona ministerului nu au nicio vină pentru situația în care MT a adus CFR, și ei sunt pedepsiți, la fiecare acțiune de protest, fiind obligați să suporte ore în șir zgomotul infernal.  

Casetă mică, fără titlu (dacă depășește, se poate da doar pe site)

Cea mai recentă hartă a decibelilor a fost actualizată pentru Capitală în 2021 și arată că pe 394 de artere rutiere se înregistra anul trecut un nivel al zgomotului pe timp de zi, seară, noapte (Lzsn) de peste 70 de decibeli (dB), iar pe alte 490 nivelul de noapte (Ln) depășea 60 dB. Aceste valori ale zgomotului au, conform OMS, un impact negativ semnificativ asupra sănătății fizice și psihice a populației. Deși costurile cu analiza acestei situații și cu întocmirea hărților de zgomot sunt extrem de mari - peste 70 de milioane de euro pentru 160 de străzi din București, la care s-ar adăuga 30 de milioane de euro pentru reducerea poluării generate de traficul feroviar și de tramvaie – cheltuielile s-ar face degeaba, dacă pe străzi circulă zeci de ambulanțe cu sirenele pornite nonstop.