Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sunt semnele unei afecțiuni aparent banale, pe care mulți oameni o ignoră, deși consecințele pot fi foarte grave? Cât de frecventă și de ce este atât de periculoasă oprirea respirației în timpul somnului, chiar dacă este de scurtă durată, nu doar pentru pacientul cu apnee în somn, dar și pentru alții, a explicat explicat pentru Jurnalul dr. Ioan Bulescu, medic specialist ORL cu competențe în Somnologie.
Sindromul de apnee obstructivă în somn este o afecțiune importantă la nivel mondial, în special în rândul adulților, fiind considerată cea mai frecventă tulburare respiratorie în somn. Afecțiunea este caracterizată printr-o serie de simptome care apar în timpul nopții și care sunt sesizate mai des de partenerul pacientului, dar și în timpul zilei.
Pauze respiratorii repetate
„Cele mai frecvente simptome nocturne sunt sforăitul zgomotos, deranjant pentru anturaj, trezirile repetate, uneori cu senzația de sufocare, dar și pauzele în respirație observate de partenerul de somn. În timpul zilei, pacienții cu apnee în somn acuză, de multe ori, somnolență excesivă, oboseală cronică, tulburări de atenție, concentrare sau memorie, dar și schimbări ale stării de spirit, ca nervozitatea sau depresia”, a spus dr. Ioan Bulescu.
Oricine poate să sufere de această afecțiune, potrivit specialistului, însă există câțiva factori de risc asociați mai frecvent cu sindromul de apnee în somn. Aceștia includ: greutatea excesivă, vârsta peste 45 de ani, sexul masculin, modificările anatomice ale căilor respiratorii superioare, dar și fumatul sau consumul de alcool și sedative.
Cu toate că este deseori neglijată, iar mulți oameni nici măcar nu știu că suferă de această boală, apneea în somn este considerată o afecțiune medicală serioasă, fiind asociată cu patologii sistemice importante, dar și cu modificări severe ale calității vieții.
Cum apar bolile de inimă
„Dintre bolile sistemice asociate sindromului de apnee în somn, probabil cele mai frecvente sunt bolile cardiovasculare, iar apariția lor este legată de modificările care apar odată cu episoadele de oprire a respirației în timpul somnului. Aceste episoade determină scăderi repetate ale saturației în oxigen, urmate de creșteri ale frecvenței cardiace și ale tensiunii arteriale, ca mecanisme compensatoare. Apariția repetitivă și frecventă a acestor evenimente determină un stres excesiv asupra sistemului cardiovascular, cu efecte pe termen lung. Astfel, mulți pacienți diagnosticați cu apnee în somn pot dezvolta hipertensiune arterială, care la rândul ei crește riscul bolilor cardiace. Acest risc este cu atât mai crescut la cei care suferă de apnee în somn moderată sau severă”, explică dr. Bulescu, adăugând că printre bolile cardiace asociate sindromului de apnee în somn se numără: boala coronariană ischemică, insuficiența cardiacă, tulburările de ritm cardiac, dar și riscul crescut de a suferi de infarct miocardic, accident vascular cerebral sau moarte subită de cauză cardiacă.
Citește pe Antena3.ro
„Pe lângă bolile cardiovasculare, sindromul de apnee în somn reprezintă un factor de risc, dar și o asociere frecventă cu diabetul zaharat de tip 2, cu boli neurologice, dar și cu depresia sau alte boli psihice”.
Dr. Ioan Bulescu, specialist ORL
Pacienții „ațipesc” și la birou, și la volan
În afară de riscurile legate de sănătatea sistemică, o problemă importantă legată de sindromul de apnee în somn este determinată de somnolența din timpul zilei. De ce? Pentru că pune probleme importante de siguranță rutieră sau la locul de muncă.
„Somnolența diurnă asociată sindromului de apnee în somn este determinată de fragmentarea excesivă a somnului, odată cu opririle repetate ale respirației. Fiecare oprire a respirației urmată de o scădere semnificativă a saturației în oxigen determină o trezire a creierului, pentru reluarea respirației. Aceste evenimente pot să apară de zeci de ori în fiecare oră de somn, astfel, de sute de ori pe noapte, determinând un somn de calitate proastă. Studiile au arătat că sindromul de apnee în somn are o asociere importantă cu riscul de accidente rutiere, dar și că terapia eficientă a acestuia are un efect invers, cu reducerea acestor riscuri. Aceste observații au stat la baza apariției unor reglementări specifice legate de dreptul de a conduce autovehicule pentru pacienții diagnosticați sau suspecți de apnee în somn, cel puțin moderată sau severă. Sunt reglementări aplicate de peste 10 ani la nivelul Uniunii Europene și de ceva mai multă vreme la nivelul Statelor Unite ale Americii”, mai spune specialistul în somnologie, care este și unul din promotorii chirurgiei somnului la noi în țară.
Potrivit medicului, directivele Comisiei Europene recomandă ca „dreptul de conducere a autovehiculelor pe drumurile publice pentru pacienții cu apnee în somn moderată sau severă să fie conferit doar după ce se stabilește de către medicul specialist că tratamentul specific, de obicei cu dispozitive CPAP (Continuous Positive Airway Pressure - un dispozitiv medical prin care este furnizat aer cu presiune continuă - n.r.), este eficient în controlul simptomelor și reducerea semnificativă a evenimentelor respiratorii din timpul somnului”.
De asemenea, pacienții în curs de tratament trebuie să fie evaluați medical periodic de un specialist pentru a se asigura că tratamentul este respectat și că este eficient. „Frecvența controalelor medicale este diferită pentru șoferii grupa 1 - non-comerciali și pentru șoferii grupa 2 - șoferi comerciali (profesioniști). Pentru șoferii non-comerciali, controalele medicale specifice trebuie să fie efectuate cel puțin o dată la trei ani, în timp ce pentru șoferii profesioniști, acestea trebuie efectuate anual. Aceste norme sunt aplicate inclusiv în România începând cu anul 2015. Scopul reglementărilor este de a reduce riscurile de accidente rutiere pentru pacienții cu apnee în somn, dar și pentru ceilalți participanți la trafic”, precizează medicul.
Circa 3% dintre pacienți își pierd viața în accidente rutiere deoarece adorm la volan, iar până la 6% fac stop cardio-respirator în somn.
Societățile naționale și internaționale de somnologie subliniază importanța diagnosticului corect, a screening-ului pentru bolile asociate, dar și a instituirii tratamentului specific, pentru a reduce riscurile de complicații medicale, dar și pentru a crește calitatea vieții acestor pacienți. Pe lângă consultațiile de specialitate, dr. Ioan Bulescu efectuează și endoscopii în somn (în colaborare cu medicul anestezist), fiind unul dintre primii medici care au practicat acest tip de procedură în România și unul din promotorii chirurgiei somnului la noi în țară. În practica actuală, medicul indică această investigație pentru pacienții care caută o soluție non-CPAP pentru tratamentul sindromului de apnee în somn.
