x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Social Județul Vâlcea a scăpat de proiectul care-l transforma în rezervație. Filmul lui Charlie Ottley nu a impresionat autoritățile locale

Județul Vâlcea a scăpat de proiectul care-l transforma în rezervație. Filmul lui Charlie Ottley nu a impresionat autoritățile locale

de Diana Scarlat    |    10 Iul 2024   •   07:40
Județul Vâlcea a scăpat de proiectul care-l transforma în rezervație. Filmul lui Charlie Ottley nu a impresionat autoritățile locale

Un proiect la care Asociația Kogayon a lucrat intens, în ultimii ani, pentru transformarea întregului județ Vâlcea în Geoparc UNESCO, a fost spulberat de argumentele aduse de reprezentanții autorităților locale și de Societatea Națională a Sării (Salrom), la întâlnirea cu specialiștii trimiși de UNESCO pentru evaluare. Întâlnirea a fost organizată ieri, de Asociația Kogayon, pentru a bifa una dintre etapele finale necesare în obținerea statutului de geoparc pentru toată suprafața județului Vâlcea, dar după ce reprezentantul Salrom a arătat că legislația românească specifică foarte clar statutul de arie protejată a unui geoparc, specialistele trimise de UNESCO au făcut un pas înapoi, recunoscând că nu pot interveni în problemele legate de legile naționale. Cei din Consiliul Local Horezu aveau o hotărâre din luna martie, împotriva inițiativei Kogayon, dar abia după prima rundă de discuții de ieri au îndrăznit să menționeze că nu sunt de acord cu geoparcul.

Munca asiduă din ultimii ani a Asociației Kogayon pentru a obține statutul de Geoparc UNESCO pentru toată suprafața județului Vâlcea, cu localități și exploatații miniere incluse, a fost în zadar. Deși au chemat autoritățile la o întâlnire la care ar fi trebuit doar să se prezinte o situație deja rezolvată, înainte de a obține undă verde de la reprezentantele trimise în România de UNESCO, ședința s-a transformat în scandal, spre disperarea Secretarului General al UNESCO pentru România, Madlen Șerban, care s-a declarat oripilată de atitudinea românilor în fața oaspeților de seamă din străinătate – conform surselor noastre care au participat la întâlnire.

„Acest ONG care din punctul nostru de vedere nu face decât să încerce să administreze patrimoniul public al localităților noastre, pentru a obține fonduri europene pentru ei, a încercat să susțină că nici măcar nu au nevoie de aviz de la noi. Iar noi vom avea numai restricții și nu vom mai putea face nimic. Noi avem poligon de tragere NATO, avem cariere în exploatare și nu se va mai face nimic în geoparc. Pe ei nici nu i-a interesat că am dat aviz negativ. Ne-au băgat inclusiv zona urbană în geoparc”, se plânge primarul de la Horezu, Nicolae Sărdărescu.

Acesta a mai declarat, pentru Jurnalul, că s-au făcut presiuni asupra delegației pe care o reprezenta și asupra lui, personal, ca și cum ar fi trebuit să se supună necondiționat voinței Secretarului General UNESCO pentru România și să execute ordinele Asociației Kogayon.

„M-a deranjat doamna Madlen Șerban care reprezintă statul român și ne-a apostrofat că Ministerul de Externe e foarte supărat pentru că noi ne opunem geoparcului, dar nici nu a interesat-o că noi nu ne-am dat acceptul și membrii Consiliului Local au votat împotrivă. Ei spun că fac dezvoltare, dar aici nu se va mai dezvolta nimic și se vor închide activitățile economice. Mai mult, noi am transmis o adresă la Ministerul Mediului, în care ne-am exprimat dezacordul, dar doamna secretar UNESCO a spus inclusiv că hotărârea noastră de consiliu local nu e corectă. Mă făcură în toate felurile și ne amenințară că peste 4 ani de zile se va relua procedura și tot ne bagă în geoparc”, a mai spus primarul.

Cum se leagă parcurile naturale pe sute de hectare

Până acum, Kogayon a reușit să facă documentația doar pentru 6 localități din Vâlcea, dar proiectul vizează tot județul – așa cum a fost prezentat de la început pe site-ul oficial și pe pagina de Facebook a asociației. Mai mult, din discuțiile pe care le-am avut, la începutul acestui an, cu PR-ul asociației, am aflat că ei au făcut deja vizite și demersuri în localități din județele învecinate, pentru a extinde aria viitorului geoparc.

Dacă ne uităm cu atenție pe hartă, observăm că prin transformarea județului Vâlcea și a teritoriului din vecinătate în Geoparc UNESCO, practic se vor alipi cele două arii extinse ale parcurilor naturale pe care vor să le facă asociațiile Conservation Carpathia, Pro Park și Kogayon, incluzând județele Vâlcea, Gorj, Argeș, Brașov și Prahova, deocamdată.

Legătura celorlalte două fundații cu Ministerul Mediului, dar și cu Ministerul de Externe este foarte strânsă, având în vedere faptul că în anul 2016, când conducerea a fost preluată de Guvernul Cioloș, din Consiliul de Administrare al Fundației Conservation Carpathia au fost numiți ministrul Mediului (Cristiana Pașca-Palmer) și 3 secretari de stat, printre care și Erika Stanciu, care apoi a devenit președintele Fundației Pro Park, în timp ce fostul ministru Pașca-Palmer a devenit secretar executiv al Convenţiei ONU privind Diversitatea Biologică.

Întâlnirea s-a terminat brusc

Sursele noastre prezente la întâlnirea de ieri mai spun că ar fi trebuit să țină o zi întreagă evenimentul, cu o pauză de cafea, apoi o pauză de masă, din partea organizatorilor, însă n-au mai apucat nici cafeaua, pentru că președintele Asociației Kogayon le-ar fi spus că întâlnirea s-a încheiat, după scandal.

Pentru a deveni Geoparc UNESCO, era nevoie mai ales de acceptul autorităților din județul Vâlcea. Membrii Asociației Kogayon au făcut totul, pas cu pas, parcurgând toate etapele prevăzute de regulamentul UNESCO, pentru a obține statutul. Inițial, de la Salrom participa la întâlniri un director zonal care era specializat în minerit, nicidecum în probleme legate de legislație, inginerie socială, tehnici de persuasiune sau strategii de tip „steag fals”, iar acesta nu a-nțeles mare lucru din ceea ce prezentau specialiștii asociației. A fost scos din schemă de conducerea Salrom, după ce s-a aflat și „la centru” că prin prezența lui în Consiliul de Administrare al asociației, semnase niște documente prin care angaja Societatea Națională a Sării în demersul Kogayon, deși transformarea întregului județ Vâlcea în Geoparc UNESCO ar însemna inclusiv închiderea definitivă a minelor de pe suprafața sitului care obține acest statut.

Specialistele UNESCO au înțeles textul de lege

Dar reprezentanții Asociației Kogayon au susținut în tot acest timp că Geoparcul UNESCO nu este geoparc și nu are statut de arie protejată, deși legea românească definește extrem de clar geoparcul ca arie protejată. Au fost susținuți și de specialiștii Ministerului Mediului care au explicat, pentru Jurnalul, că geoparcul, așa cum e definit în actuala legislație în vigoare la noi în țară – ca arie protejată de interes internațional – nu este arie protejată. Practic, specialiștii Ministerului Mediului au contrazis textul legii în vigoare, oferindu-ne mai multe răspunsuri la solicitarea de clarificare a definiției din lege. Inclusiv Departamentul Juridic a dat aceeași explicație, după ce am insistat să ne răspundă.

OUG nr. 57/2007, Art. 5 definește noțiunea de „geoparc” drept arie protejată de interes internațional, totuși nu se ia în considerare legea în vigoare, ci faptul că UNESCO definește geoparcul ca nefiind aerie protejată – adică doar menționează textual că nu se consideră ca atare, deși descrierea restricțiilor coincide cu a celor din ariile protejate de interes internațional, exact cum e definit geoparcul în legea românească.

Reprezentanții Ministerului Mediului au specificat, pentru Jurnalul, că în România urmează să se modifice cadrul legislativ, așadar Geoparcul UNESCO nu e nici geoparc, nici arie protejată. Argumentul legislației românești a fost adus, ieri, de reprezentantul Salrom, care le-a explicat specialistelor trimise de UNESCO pentru evaluare că legea din România stabilește clar statutul de arie protejată de interes internațional a unui geoparc.

Mai mult, le-a menționat și documentul pe care UNESCO l-a retras de pe propriul site oficial, după publicarea acestuia în Jurnalul, unde se arată clar ce se va putea face și mai ales ce nu se mai putea face niciodată într-un Geoparc UNESCO, după obținerea statutului – iar minerit nu se poate face. În respectivul document – salvat înainte de dispariția lui misterioasă de pe site-ul oficial UNESCO – se oferă și un exemplu legat de o exploatație de piatră pentru construcții care poate să mai funcționeze într-un Geoparc UNESCO doar dacă piatra e inclusă într-un proiect cultural și e folosită la sculptură, dar statuile trebuie să rămână pe loc și nimic nu poate fi scos în afara geoparcului.

Într-o discuție purtată cu președintele Kogayon, Florin Stoican, în spațiul public, pe pagina de Facebook a Fundației Conservation Carpathia, acesta a contrazis textul de lege și textul FAQ UNESCO, susținând că exemplul cu piatra de construcții era despre „flori de mină” - deși textul în sine era extrem de vizibil și se referea exact la piatra de construcții, nu la florile de mină. Cineva care poate susține că un text conține alte informații decât cele pe care le poate vedea toată lumea nu poate fi contrazis, indiferent de argumentele care se aduc, într-o dezbatere.

Sursele noastre de la întâlnirea care a avut loc ieri susțin că exact așa au decurs discuțiile și în sală, cu susținerea Secretarului General al UNESCO pentru România, însă cele două specialiste venite din Grecia și Germania au recunoscut că nu se poate interveni din partea UNESCO în legislația națională, iar astfel a fost blocat proiectul Kogayon, cel puțin pentru următorii 4 ani – termen până la următoarea evaluare.

Concluzia președintelui Kogayon a fost, la final: „PSD și SNS mi-au blocat proiectul!” - menționează sursele noastre de la fața locului. Acesta ar fi amenințat că va publica pe pagina sa de Facebook povestea evenimentului, din perspectiva sa.

O producție cinematografică de excepție

Eforturile depuse de Asociația Kogayon au fost enorme, iar supărarea celor care au muncit pentru transformarea județului Vâlcea în Geoparc UNESCO e perfect justificată. Recent, Asociația Kogayon a plătit un film realizat de celebrul influencer Charlie Ottley, pentru a atrage atenția publicului asupra proiectului și a obține astfel susținerea necesară.

În România nu există o lege a lobby-ului – care e pedepsit penal ca trafic de influență, fiind faptă de corupție gravă, dar un film de promovare a proiectului de Geoparc UNESCO nu se poate considera lobby, având rolul de a impresiona publicul larg, nu doar autoritățile care ar semna pentru avizarea proiectului. Din păcate, autoritățile locale nu au fost impresionate nici măcar de filmul lui Charlie Ottley, ba chiar au dat hotărâri de consiliu local împotriva geoparcului. La fel și Salrom.

Cine este vedeta care promovează geoparcul

Charlie Ottley a devenit vedetă după ce a ajuns în România, fiind cooptat inițial de finanțatorii filmului de promovare a țării noastre, „Wild Carpathia” (1, 2 și 3), pentru care România a și decontat, prin Ministerul Turismului, o parte din cheltuieli, după lansarea internațională.

Deși este prezentat în România ca jurnalist, chiar el povestea, într-o discuție de acum 12 ani, că nu a fost jurnalist în Marea Britanie, unde se intră foarte greu în presă, ci a lucrat câțiva ani la departamentele de Marketing, la două ziare mari, apoi, după lansarea filmelor de promovare a României, i s-a oferit un „column” - un editorial de coloană, săptămânal.

A devenit influencer după ce s-a lansat în România și mai ales după ce s-a mutat în județul Brașov, în 2020, militând apoi pentru toate subiectele susținute de ONG-urile de mediu care l-au și cooptat pentru campanii. Una dintre aceste campanii a fost pentru celebrul urs Arthur împușcat de un prinț străin pe meleagurile noastre. Apoi, autoritățile au explicat că era fake news ceea ce susțineau ONG-urile de protecție a animalelor, ursul nefiind Arthur, ci altul.

Charlie Ottley a și declanșat un scandal, recent, când autoritățile române au relocat un urs din apropierea casei lui din județul Brașov. El a cerut să fie lăsat în pace animalul sălbatic, să cutreiere în voie prin sate.

Filmul făcut pentru Kogayon a fost prezentat cu mare fast de asociație, pe 22 mai, chiar înainte de întâlnirea cu specialistele de la UNESCO și cu autoritățile locale din Vâlcea, care a avut loc ieri. Presa din România a preluat, cu mare bucurie, comunicatul asociației Kogayon care anunța lansarea filmului „Discover Oltenia”: „Oltenia de sub Munte - Geoparc aspirant UNESCO, urmează să lanseze un documentar de promovare, realizat de către renumitul producător şi jurnalist britanic Charlie Ottley. Acest proiect reprezintă singurul film din România realizat de către Charlie Ottley exclusiv din fondurile unui ONG, Asociaţia Kogayon, proiect susţinut de către BRD Groupe Societe Generale. Cu o durată de aproximativ 17 minute, filmul, rodul unei munci intense de şase luni, este realizat pentru şi alături de comunitate şi prezintă patrimoniul natural şi cultural foarte variat şi bogat al Olteniei de sub Munte”, anunța Asociația Kogayon, în comunicatul de presă pentru lansarea filmului de promovare a proiectului pentru geoparc. Charlie Ottley a fost desemnat chiar „ambasador al Geoparcului”.

Cele două tabere înțeleg diferit dezvoltarea

„Regiunea descrisă reprezintă o diversitate impresionantă de floră şi faună, cu un teritoriu acoperit în proporţie de 80% pădure, dintre care peste 300 de hectare de păduri virgine. Zona este deopotrivă relevantă din prisma patrimoniului cultural material şi imaterial, prin schiturile, bisericile şi mănăstirile care sălăşluiesc aici de sute de ani, respectiv prin tradiţiile, obiceiurile şi produsele locale”, se mai specifică în comunicatul Kogayon din luna mai.

Problemele pe care le văd autoritățile locale și Salrom sunt legate de imposibilitatea de a mai face activități economice – mai ales industriale sau de exploatare minieră, conform descrierii făcute chiar de UNESCO în documentul retras de pe site-ul organizației internaționale după ce a fost publicat linkul către pagină într-un articol mai vechi din Jurnalul, pe aceeași temă.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

×