Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Însă accesarea împrumuturilor de la IFN-uri îi supune pe beneficiari la riscuri semnificative, trezindu-se că pe numele lor au fost deschise credite online, de care nu știau. Hoții pot astfel să ia împrumuturi de până la 10.000 de lei pe numele acestora. Victimele ajung însă să plătească mai mult penru a-și dovedi nevinovăţia.
IFN-uri promit împrumuturi rapide, fără prea mult efort, ceea ce deschide calea hackerilor.
"În momentul în care un client solicită un credit online, ar trebui să completeze formularul de comandă de credit, ulterior sunt sunaţi. După ce sunt contactaţi clienţii, ar trebui să intre în aplicaţie şi să îşi încarce datele cu caracter personal, respectiv buletinul", explică Camelia Grădinaru, broker credite.
Dar aceste poze pot fi falsificate uşor, iar multe dintre IFN-uri nu reuşesc să identifice ceva suspect. Procesul de verificare a documentelor este automat.
"Am vrut şi eu să văd cum îmi stă cu numele Angelinei Jolie pe cartea de identitate. Da, nu e cea mai bună versiune de buletin, asta e clar. Una dintre cele mai evidente diferenţe este scrisul care e mai îngroşat decât originalul. Se observă cu ochiul liber, dar trebuie să fie uman. Ochiul unui robot, spre exemplu, nu poate face diferenţa", spune reporterul Observator, Ana-Maria Munteanu.
Cum acționează hackerii
O altă metodă este transferul unor sume mici de bani pentru a se stabili identitatea cumpărătorului iar detaliile trec neobservate.
"În urma expertizei am aflat că la momentul acordării creditului, Emitentul a cerut o plată de 1 leu de pe aplicația bancară mobilă, pentru a identifica identitatea cumpărătorului, iar această plată a fost făcută dintr-un alt cont bancar, ce nu era pe numele meu, însă în detaliile plății a folosit numele meu", spune o victimă.
Altfel că situaţia poate degenera rapid. "Pe lângă cheltuielile de judecată și creditul propriu-zis, am fost nevoit să plătesc și o expertiză informatică, suma totală fiind de aproximativ 15.000 de lei", a declarat o alttă victimă.
"Un credit făcut în fals, dacă nu este contracarat, dacă nu este atacat în instanţă, cu plângeri penale, te poate lăsa fără casă", avertizează avocatul Adrian Cuculis.
Autorităţile încearcă să educe populaţia vulnerabilă. "Trebuie să fim în permanenţă atenţi unde postăm datele noastre personale, cine va primi aceste date", explică, comisar-şef IGPR.
Anul trecut, în România, la nivelul DIICOT au fost identificate aproape 3.000 de cazuri noi cu escrocherii online.
Citește pe Antena3.ro
