Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Parizerul din carne de porc conservat cu șrot de cătină i-a adus unei echipe de cercetători români medalia de aur la Salonul “Pro Invent 2018” de la Cluj. Invenţia, care urmeză să fie brevetată, va elimina azotitul de sodiu din industria alimentară.
Profesorii Petru Alexe, Maricica Stoica, Liliana Mihalcea şi Cristian Dima de la Facultatea de Știința și Ingineria Alimentelor a Universității „Dunărea de Jos” din Galați au reuşit, după 40 de ani de cercetare, să elimine din industria cărnii azotitul de sodiu, un aditiv cancerigen, şi să-l înlocuiască cu șrotul de cătină. Prarizerul obţinut de ei este bio, fără coloranţi şi conservanţi, şi are valabilitatea de cel mult 28 de zile. Acesta nu are un gust diferit, în comparaţie cu parizerul tradiţional, şi poate fi fabricat în toate unităţile existente fără a fi nevoie de investiţii suplimentare. Produsul a luat naştere după un an de teste, iar ideea utilizării cătinei bogată în proteine şi fibre le-a venit întâmplător.
„Noi la facultate până acum nu am folosit şrotul de cătină în alte produse alimentare. Ideea de a-l valorifica a pornit şi de la faptul că în ultimul an şi jumătate am extras multă cătină. Obţinând o cantitate destul de mare de şrot ne-am gândit să o valorificăm”, a spus profesorul Liliana Mihalcea.
Cercetătorul Cristian Dima a explicat că fluxul tehnologic este unul simplu, iar produsul poate fi aplicat de mâine în orice unitate procesatoare din industria cărni, deoarece nu necesită achiziţionarea de echipamente noi. În prezent, invenţia urmează să fie brevetată, pentru a putea fi utiliză pe scară largă în unităţile de procesare a cărnii. Pentru invenţia lor, gălăţenii au luat medalia de aur şi un premiu special al juriului la Salonul Internaţional al Cercetării, Inovării şi Inventicii „Pro Invent 2018” de la Cluj-Napoca. De asemenea, la sfârşitul lunii aprilie, la Braşov, produsul va fi prezentat în cadrul unei întâlniri a producătorilor de carne din România. Cercetătorii speră că această primă valorificare a şrotului să deschidă noi direcţii de cercetare.
