Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Coaliţia pentru Sănătatea Femeii a lansat, vineri, studiul "Povara cancerului de sân în România. Beneficiile investiţiei într-un program de screening pentru cancerul de sân", realizat în perioada mai - septembrie 2017, de echipa de consultanţă Deloitte.
Acest studiu reprezintă prima analiză socio-economică cu privire la impactul pe care cancerul de sân îl are asupra femeilor din România, dar şi asupra sistemului medical şi mediului economic din ţara noastră, analizând totodată care sunt investiţiile necesare şi beneficiile generate de implementarea unui program naţional de screening pentru cancerul de sân.
Mihaela Geoană, preşedintele Fundaţiei Renaşterea, iniţiatorul Coaliţiei pentru Sănătatea Femeii, a prezentat activitatea organizaţiei din ultimul an, amintind că, sub egida Coaliţiei, a fost realizat, în 2016, primul studiu exhaustiv asupra cancerelor feminine (sân, cervical, ovarian) în România. În 30 mai, Coaliţia pentru Sănătatea Femeii a organizat la Bruxelles o masă rotundă cu tema "Afecţiunile oncologice feminine în România", la care au participat 11 europarlamentari şi comisarul pentru politică regională al Comisiei Europene, Corina Creţu, scopul acestui eveniment fiind crearea unui dialog constructiv, deschis şi favorabil schimburilor de idei şi modelelor de bune practici în domeniul prevenţiei şi tratării afecţiunilor oncologice, în beneficiul femeilor.
"Cancerul de sân este în prezent o boală vindecabilă, dar în România anului 2017, la fiecare trei ore, o femeie pierde lupta cu această boală. Acest studiu ne arată, cu cifre bine susţinute, că introducerea unui program de screening pentru cancerul de sân ar avea efecte benefice atât pentru bugetul naţional, cât şi pentru miile de femei care vor primi şanse în plus la viaţă", a declarat Mihaela Geoană.
Reprezentanta echipei de consultanţă care a realizat studiul, Irina Popovici - senior manager la Deloitte, a prezentat câteva date concludente privind costurile totale generate de cancerul de sân şi impactul acestora asupra bugetului naţional la nivelul anului 2017, amintind că 90% dintre cazurile noi depistate sunt în fază avansată, ceea ce determină cheltuieli mult mai mari.
"Cheltuielile în 2017 au fost de peste 1,2 miliarde lei, ceea ce reprezintă 0,16% din PIB, pentru un număr de circa 115.000 paciente care au sau au avut cancer de sân, suma cuprinzând atât costurile medicale directe (costurile cu serviciile oferite în asistenţă medicală primară, ambulatoriul de specialitate, spital, costurile de tratament oncologic şi costurile cu reconstrucţia mamară), cât şi pe cele indirecte (concedii medicale, prestaţii sociale pentru handicap, productivitate pierdută prin incapacitate temporară de muncă, handicap şi deces prematur la vârsta activă şi costuri adiacente ale aparţinătorilor pacientelor)", a precizat Irina Popovici.
Ea a subliniat că, potrivit studiului, 70% dintre costurile generate de cancerul de sân sunt costuri economice şi societale indirecte şi doar 30% sunt costuri medicale directe.
Dr. Adrian Pană, expert în politici de sănătate, a explicat care sunt beneficiile investiţiei într-un program de screening naţional pentru cancerul de sân. Chiar dacă investiţia anuală directă necesară implementării unui program naţional de screening organizat, cu o rată de participare de 70%, este estimată la 29 de milioane de euro, beneficiile sunt atât de natură financiară, prin eficientizarea cheltuielilor cu fiecare pacient, cât şi societală, prin impactul pozitiv social şi uman.
"Ţinând cont că 90% din cazurile noi de cancer de sân din România sunt diagnosticate în stadii avansate de boală (II, III, IV), prin implementarea unui program de screening, 70 - 80% din cazurile noi de cancer de sân ar putea fi descoperite în stadii iniţiale de boală (0, I şi II). Totodată, mortalitatea provocată de acest tip de boală ar scădea cu 10% la sfârşitul perioadei analizate, iar numărul de femei salvate în următorii 10 ani ar fi de aproximativ 23% din numărul de femei nou diagnosticate cu cancer de sân, raportat la nivelul anului 2017", a spus dr. Adrian Pană.
El a subliniat că şansele de supravieţuire pentru o femeie cu cancer de sân cresc cu 30% în cazul în care este implementat un program naţional de screening, iar costul mediu de tratament oncologic pentru o pacientă cu cancer de sân ar scădea cu 22%, ceea ce ar aduce economii importante la bugetul sănătăţii.
Prezentă la lansarea studiului, Mihaela Radu, reprezentantă a pacientelor oncologice, a vorbit despre experienţa traumatizantă prin care a trecut atunci când a fost diagnosticată cu cancer de sân. Din fericire, boala a fost depistată în fază incipientă şi s-a vindecat. Ea a atras atenţia că acest program de screening este foarte necesar şi că un rol important îl are prevenţia.
Preşedintele Fundaţiei Renaşterea, Mihaela Geoană, a mai spus că în România există de cinci ani un program naţional de screening pentru cancerul de col uterin, dar foarte mulţi medici ginecologi nu ştiu de existenţa acestuia şi, în consecinţă, nu încurajează femeile să-şi facă un control anual. În opinia acesteia, programul naţional de screening pentru cancerul de sân trebuie să existe, dar să fie şi foarte bine cunoscut de medici de familie, de medici specialişti, de populaţia feminină.
"Prevenţia cancerului de sân este o investiţie pentru România, o necesitate pentru sănătatea româncelor. Trebuie să menţionez că 24 de ţări din Uniunea Europeană au program naţional de screening pentru cancerul de sân, iar alte două ţări au programe regionale. România este una dintre puţinele ţări europene care nu au implementat un program naţional de screening pentru cancerul de sân. Acest studiu fundamentează din punct de vedere socio-economic introducerea unui astfel de program care, dincolo de aspectele financiare, ar reduce semnificativ decalajul României faţă de ţările dezvoltate în ceea ce priveşte managementul public al cancerului de sân", a arătat Mihaela Geoană.
Pe de altă parte, ea a amintit că există finanţare pentru cinci ani de la Banca Mondială şi din fonduri europene pentru programul naţional de screening pentru cancerul de sân, pentru unităţi mobile care să se deplaseze în ţară, dar a subliniat că priorităţile legate de acest program sunt asigurarea sustenabilităţii pentru o perioadă mai mare de cinci ani, continuarea actualizării schemelor de tratament şi diagnostic în pas cu ţările din UE, dar şi o campanie eficientă de comunicare/informare a populaţiei feminine privind acest program.
"Cred că este important să se acţioneze pe mai multe planuri - actualizarea protocoalelor terapeutice, introducerea de molecule noi în schema de tratament, centre private introduse în contractele CNAS, continuarea programului naţional de reconstrucţie mamară", a conchis Mihaela Geoană.
Studiul "Povara cancerului de sân în România. Beneficiile investiţiei într-un program de screening pentru cancerul de sân" a fost realizat pe baza datelor provenite de la instituţiile publice cu responsabilităţi în domeniul sănătăţii, iar estimările realizate acoperă o perioadă de 10 ani, avându-se în vedere intervalul de analiză 2017 - 2027.
Coaliţia pentru Sănătatea Femeii a fost iniţiată de Fundaţia Renaşterea şi gândită ca un parteneriat strategic între ONG-uri, companii, medici, asociaţii ale pacienţilor, precum şi instituţii publice. Coaliţia are ca obiective stabilirea prevenţiei şi diagnosticării precoce a cancerelor ginecologice şi mamare drept prioritate, prin implementarea unui program naţional de screening pentru cancerul de sân, promovarea programului naţional de screening pentru cancerul de col uterin şi creşterea gradului de informare asupra necesităţii controalelor periodice în cazul cancerului ovarian. AGERPRES
