Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Conform Legii 269/2023 de modificare a Legii Sănătății, aprobată în 14 octombrie 2023, spitalele publice și private sunt obligate să colecteze deşeurile de medicamente provenite de la populaţie. Este vorba atât de medicamentele cu termenul de valabilitate depăşit, cât și de medicamentele care nu mai sunt utilizate, cele care au recipiente deteriorate, reziduuri de medicamente sau medicamente retrase de pe piaţă.
Chiar dacă legea trebuia să se aplice de la 1 ianuarie 2024, autoritățile au publicat abia săptămâna trecută „instrucțiunile” privind returnarea, de către cetăţeni, a acestor medicamente care sunt considerate deșeuri periculoase.
Concret, potrivit documentului elaborat de Ministerul Sănătăţii, deşeurile de medicamente „se depun de către cetăţeni la spitale publice sau private, conform programului stabilit şi afişat de unităţile respective”. Practic, în spații special destinate din curtea fiecărui spital, care să permită accesul facil al cetățenilor, urmează să fie amplasate recipiente în care populaţia să pună medicamentele vechi sau pe care nu le mai utilizează, iar unitățile medicale vor putea stabili un program de colectare a acestor deşeuri, în anumite zile ale săptămânii şi într-un anumit interval orar.
Recipiente cu sistem antiretur, pentru a împiedica recuperarea lor
Potrivit noilor reglementări, medicamentele se colectează diferențiat de cele rezultate din activitatea medicală a spitalului, pe mai multe categorii.
Astfel, deșeurile de medicamente, inclusiv citostaticele și cele citotoxice, se colectează în recipiente din carton sau plastic, prevăzute în interior cu sac din polietilenă care să nu permită scurgeri de lichid. Iar recipientele trebuie prevăzute cu sistem antiretur, „pentru a împiedica recuperarea deșeurilor”.
În privința deșeurilor de medicamente aflate în stare lichidă, conținute într-un recipient care poate înțepa sau tăia (fiole din sticlă, seringi preumplute cu reziduu de medicament sau goale), trebuie colectate în recipiente specifice acestora, prevăzute cu sistem de închidere temporară și definitivă.
Deșeurile de medicamente aflate în recipiente sub presiune se colectează separat de celelalte categorii, deoarece acestea nu sunt eliminate prin incinerare, ci urmează circuitul deșeurilor reciclabile.
De asemenea, fiecare spital va desemna o persoană responsabilă cu monitorizarea activităţii de preluare a deşeurilor de medicamente de la populaţie, iar datele privind cantitățile colectate de la oameni vor trebui raportate la DSP-uri, separat de cantitatea deşeurilor de medicamente generate de spital.
Doar 10 lei/kg de deșeuri periculoase
Chiar și după publicarea acestor instrucțiuni în Monitorul Oficial, noul sistem de colectare și eliminarea a medicamanetelor expirate tot nu funcționează.
La finalul săptămânii trecute, Ministerul Sănătății a pus în transparență decizională un proiect de ordin de ministru prin care este stabilită și procedura de finanțare a spitalelor unde se colectează medicamentele expirate și/sau neutilizate de la cetățeni, pentru decontarea cheltuielilor suportate de către acestea în procesul de eliminare finală a acestor medicamente, cu ajutorul operatorilor economici autorizați în acest scop.
Astfel, costurile operațiunilor de colectare și distrugere vor fi asigurate prin transferuri de la bugetul de stat, prin cel al Ministerului Sănătății, către Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.
Prin urmare, toate spitalele, inclusiv cele private care nu au contracte cu casele de asigurări de sănătate pentru furnizarea de servicii medicale, vor trebui să încheie contracte distincte cu CAS pentru colectarea deșeurilor de medicamente de la populație, deoarece decontarea acestor cheltuieli se va face pe bază de factură fiscală, „la un cost care nu poate depăși valoarea de 10 ron/kg”.
Iar modelul de contract dintre spitale și casele de asigurări de sănătate urmează să fie stabilit printr-un act normativ ce va fi elaborat ulterior publicării acestui proiect de ordin în Monitorul Oficial.
Până când toată procedura va deveni oficială, în lipsa unor soluții, oamenii aleg varianta pe care o au la îndemână: le aruncă la coșul de gunoi sau în vasul de toaletă. Astfel, mii de tone de medicamente ajung la gropile de gunoi din țara noastră sau în canalizări, iar efectele pe termen lung sunt devastatoare.
Medicamentele expirate nu doar că își pierd proprietățile și au o eficiență redusă în organism, dar ele pot deveni toxice provocând tulburări hepatice și renale, dar și reacții alergice.
1.500 de tone de medicamente ajung în sol și apă
În România, se estimează că, anual, peste 1.500 de tone de medicamente expirate ajung la gropile de gunoi sau în sistemul de canalizare. Substanțele chimice active ajung, astfel, în pânza freatică sau în sol și de aici în fructele, legumele și carnea pe care le consumăm.
Riscul pentru țara noastră este semnificativ, având în vedere că o parte importantă din populație folosește apă din puțuri sau din fântâni, care nu este tratată înainte de consum. În aceste cazuri pot să apară îmbolnăvirile sau creșterea rezistenței la antibiotice.
Dintre medicamentele care ajung în mediul înconjurător, cele care pot afecta în cea mai mare măsură sănătatea sunt: antibioticele, medicamentele antimicotice, antiparazitare și cele folosite în tratarea bolilor oncologice.
