Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii privind alocaţia de stat pentru copii nr. 61/1993 - inițiat de senatoarea USR Silvia Dinică și deputata USR Denisa Neagu și susținut de alți 11 parlamentari din aceeași formațiune politică - a fost pus în dezbatere, la Senat, săptămâna trecută, chiar înainte de Ziua Copilului.
Concret, se propune modificarea a două articole din Legea 61/1993, astfel încât alocația de stat să fie plătită și „pentru copiii pentru care s-a stabilit măsura de protecţie temporară prevăzută la art. 131, din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România”. Este vorba despre o formă de protecție pe care statul român (ca și alte state UE) o acordă în cazul existenței unui flux masiv de persoane strămutate, care este stabilită printr-o decizie a Consiliului Uniunii Europene.
„La articolul 4, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(3) Pentru copiii pentru care s-a stabilit măsura de protecţie specială prevăzută la art. 58 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, cu modificările ulterioare şi pentru copiii pentru care s-a stabilit măsura de protecţie temporară prevăzută la art. 131, din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, alocaţia de stat pentru copii se plăteşte numai în cont personal, în cuantumurile prevăzute la art. 3”, prevede proiectul legislativ.
În cazul în care măsura de protecţie temporară prevăzută în Legea privind azilul în România încetează sau se modifică, „alocaţia de stat se va acorda potrivit situaţiei în care se află copilul”, conform documentului.
Practic, copiii ucraineni vor primi alocația în aceleași condiții și în același cuantum ca și copiii români.
Conform legislației actuale, din ianuarie 2022 alocațiile de stat pentru copii au fost de:
- 600 lei pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani sau de până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap;
- 243 lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani și 18 ani, precum și pentru tinerii peste 18 ani care urmează cursurile liceale sau profesionale;
- 600 lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani și 18 ani, în cazul copilului cu handicap.
Însă, începând cu luna ianuarie 2023, cuantumul alocației de stat pentru copii se indexează anual, din oficiu, cu rata medie anuală a inflației. Astfel că, în acest an, alocația este 631 lei pentru copiii de până la 2 ani (sau de până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap), 256 lei pentru copiii cu vârste cuprinse între 2 ani și 18 ani, respectiv 631 lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani și 18 ani, în cazul copilului cu handicap.
De ce drepturi beneficiază prin „protecția temporară”
Din cauza războiului, milioane de oameni au fugit din Ucraina și au căutat adăpost, precum şi şansa de a duce o viaţă normală în alte state, spun inițiatorii, precizând că, până la data de 11 octombrie 2022, aproximativ „4,2 milioane de refugiaţi proveniţi din Ucraina sunt înregistraţi pentru protecţia temporară sau scheme naţionale similare de protecţie în Europa”.
„Protecţia temporară este o modalitate de sprijin necesară, deoarece oamenii care vor să se integreze într-o societate se confruntă cu o mulţime de dificultăţi din cauza lipsei documentelor de identificare şi atestare a cunoştinţelor pe care le deţin. În această categorie se încadrează şi copiii care au obţinut protecţie temporară în România. Aceştia beneficiază de câteva drepturi esenţiale, printre care şi dreptul la educaţie timpurie, învăţământ primar şi secundar care le oferă: «cazare gratuită în internatele şcolare; alocaţie de hrană şi alimente de bază acordate prin programele sociale aflate în derulare; resurse gratuite (rechizite, îmbrăcăminte, încălţăminte, manuale); examinarea stării de sănătate în unităţile de învăţământ şi vaccinare gratuită; transport gratuit pentru elevii orfani, elevii cu cerinţe educaţionale speciale, cei cu o măsură de protecţie specială; cursuri de limbă română gratuite».
Ceea ce este de remarcat este faptul că aceştia sunt excluşi de la obţinerea alocaţiei de stat, deşi toate celelalte categorii (precum protecţia specială) oferă beneficiul de acordare a alocaţiei”, explică autorii, în expunerea de motive, necesitatea inițiativei legislative.
„Având în vedere numărul mare de copii care sunt înregistraţi cu protecţie temporară în România, este nevoie de o reglementare care să ofere cadrul legislativ pentru ca aceştia să beneficieze de alocaţia de stat”, spun inițiatorii legii.
Circa 48.000 de copii ucraineni se află în România
Conform datelor oficiale, publicate de Guvernul României la începutul acestui an, peste 3,2 milioane de cetățeni ucraineni ne-au trecut granițele până în ianuarie 2023. Dintre aceștia, „peste 107.000 de cetățeni ucraineni au ales să rămână în România, din care peste 47.000 sunt copii”, a transmis Guvernul, într-un comunicat din 13 ianuarie 2023.
Mai exact, este vorba despre 47.851 de copii refugiați din Ucraina, potrivit raportului publicat la momentul respectiv de Guvern. Astfel, luând în calcul doar alocația de stat cu valoarea cea mai mică din acest an (256 de lei) reiese că ar fi vorba circa 12.250.000 de lei, bani pe care statul român va trebui să îi scoată din vistierie în fiecare lună.
În privința impactului bugetar, estimările inițiatorilor proiectului de lege sunt mult mai optimiste: „Raportându-ne la numărul oficial înregistrat de către Eurostat în luna august 2022 privind copiii sub 18 ani care au protecţie temporară în România, impactul bugetar se estimează la 721.710 lei”. Acesta este calculat, însă, la valoarea din 2022 a alocației (243 de lei) pentru 2.970 de copii ucraineni, câți au obținut protecție temporară în România, doar în luna august 2022 (conform unui raport Eurostat).
Guvernul a redus masiv sumele alocate refugiaților ucraineni
La finalul lunii aprilie, Guvernul a schimbat modalitatea de acordare a ajutoarelor pentru refugiați, tocmai pentru a reduce costurile. Practic, în locul acordării a două ajutoare, unul pentru cazare, care era dat celor care îi găzduiau, și unul pentru hrană, calculat pe zi/persoană, s-a decis acordarea unei sume forfetare și în anumite condiții (să își găsească un loc de muncă, să aibă copiii înscriși la școală etc.).
Pentru primele patru luni, suma forfetară se compune dintr-o sumă pentru acoperirea cheltuielilor de cazare (750 lei/ lună pentru persoana singură și 2.000 lei/lună pentru o familie) și dintr-o sumă pentru acoperirea cheltuielilor de hrană, ce este în valoare de 600 lei/ lună pentru fiecare persoană. După cele patru luni inițiale, refugiații vor putea primi, până la sfârșitul anului, doar ajutorul pentru cazare.
