Scandalul generat de noul proiect de lege a salarizării unitare se mută în zona disponibilizărilor, despre care deja se vorbește, mai ales în administrația locală. Dar, dacă funcționarii de la nivel teritorial pot fi dați afară mai simplu, problemele legislative apar în cazul administrației centrale, unde oamenii sunt greu de disponibilizat și pot câștiga ulterior, în instanță, procesele împotriva statului, revenind pe posturi. Cei care vor suferi după disponibilizările din primării vor fi cetățenii care vor sta la mai multe cozi, din cauza deficitului de personal.
Din întregul sector bugetar, funcționarii din administrația locală ar putea fi cei mai vulnerabili în situația majorării salariilor, dacă bugetele primăriilor sau Consiliilor Județene sunt prea mici și nu suportă aceste majorări. “În administrația locală se pot face oricând disponibilizări, dacă o primărie ajunge într-o situație dificilă și nu mai poate plăti salariile. Primarul poate schimba organigrama și face imediat disponibilizările necesare. Rezultatul acestor disponibilizări va fi simțit de cetățeni, dacă nu vor mai fi suficienți funcționari care să le rezolve problemele”, explică Valer Suciu, președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Administrație (FNSA). În același fel se pot face disponibilizări și în consiliile județene, iar unii președinți de CJ deja au anunțat reduceri de personal, tocmai pentru că bugetul ordonatorului de credite nu poate suporta salariile majorate din sistem.
În privința disponibilizărilor din administrația publică centrală, sindicaliștii spun că se așteaptă la orice de la guvern, chiar dacă nu au informații despre posibile disponibilizări în următoarea perioadă. Concedierile s-ar putea face prin desființarea posturilor, ceea ce ar fi de așteptat, mai ales după ce actualul ministru al Muncii, Olguța Vasilescu, a declarat, săptămâna trecută, că aparatul unui minister nu are nevoie de 50-60 de oameni, ci de 5-6, dar care să lucreze bine și să poată fi plătiți bine. Ideea diminuării personalului din sistemul birocratic central este mai veche și a pornit chiar de la unii sindicaliști, care acum nu o mai susțin. „Experiența din ultimii 15 ani îmi spune că pot să facă disponibilizările în multe feluri, inclusiv pentru că au schimbat denumirile instituțiilor. Singura posibilitate de a face disponibilizări ar fi cu o dotare foarte bună în infrastructură a ordonatorilor de credite, dar această dotare este acum minimală și nu poate acoperi nevoile instituțiilor, în cazul în care s-ar diminua numărul de funcționari. Altfel, scăderea de personal va avea ca efect lungirea cozilor și vor suferi cetățenii”, explică Bogdan Hosu, președintele CNS Cartel Alfa.
Posibile modificări ale legii administrației
Sindicaliștii vorbesc și despre un proiect de modificare a Legii 188/1999 privind statutul funcționarului public, astfel încât să nu mai fie nevoie de acei funcționari care au fost disponibilizați, pentru că noua lege le-ar da mână liberă ordonatorilor de credite să angajeze în sistem și specialiști care nu au dat examene pentru a deveni funcționari publici. „Chiar dacă este disponibilizat, funcționarul public rămâne, pentru următoarele șase luni, în rezerva de cadre, astfel încât să poată fi reintegrat în sistem, dacă este nevoie de personal. Dar se vorbește despre modificarea Legii 188, a funcționarului public, astfel încât orice ordonator de crdite să poată angaja pe oricine, fără examen, fără a mai apela la această rezervă de funcționari. În Franța, corpul funcționarilor publici este închis, astfel încât nu se poate intra la fel de ușor ca la noi. Acolo, un funcționar public nu pleacă din sistem decât în trei situații: la pensie; dat afară, după ce s-au constatat abateri grave; sau dacă își schimbă profesia. El primește 70% din salariu, chiar dacă stă acasă. La noi, pierzi chiar și calitatea de funcționar public după cele șase luni”, mai explică Hosu. Proiectul legislativ are două posibile interpretări: partea bună ar fi aceea că s-ar putea angaja în aparatul de stat profesioniști din diverse domenii, care nu sunt funcționari publici, dar care ar putea aduce valoare adăugată sistemului, însă, pe de altă parte, prin înlăturarea normelor care reglementează activitatea funcționarului public, s-ar putea face aceste angajări abuziv, pe alte criterii decât cele profesionale, explică sindicaliștii.
Sindicatele acuză guvernul că vrea să transforme administrația într-un fel de SRL pe care să-l gestioneze primarul, președintele Consiliului Județean sau ministrul, ca ordonator de credite care poate angaja personal și din afara corpului funcționarilor publici. Una dintre problemele funcționarilor publici care ar putea fi disponibilizați după majorările salariale este că nu pot primi nici măcar salarii compensatorii.
Unele ministere nu au bani pentru angajări
Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a decis, săptămâna trecută, suspendarea temporară a ocupării posturilor vacante și a promovărilor pentru personalul din aparatul central și instituțiile subordonate. "Măsura a fost adoptată în vederea încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin bugetul pe anul 2017 în contextul elaborării bugetului, cu încadrarea în ținta de deficit, și alocarea a 2% pentru Apărare în vederea respectării angajamentului României față de partenerii Nord-Atlantici”, se precizează într-un comunicat de presă al Ministerului Finanțelor Publice, de săptămâna trecută.
Funcționarii sunt greu de disponibilizat
Dacă funcționarii publici atacă în instanță eventualele disponibilizări nejustificate, s-ar putea crea haos în sistem, explică sindicatele. „În perioada 2009-2010, fostul premier Emil Boc a vrut să schimbe niște șefi și a-ncercat să facă asta prin desființarea posturilor, dar darea afară nejustificată poate fi atacată în justiție. Se poate schimba organigrama și pot fi desființate posturile, numai că, ulterior, dacă se constată că a fost înființată o altă funcție similară, care a preluat atribuțiile celei desființate, instanța dă câștig de cauză persoanei disponibilizate nejustificat”, explică Bogdan Hosu.
Unii ordonatori de credite au anunțat deja că trebuie să facă disponibilizări, dar se vor organiza concursuri pentru a se stabili cine pleacă din sistem. Cei care vor rămâne în instituţii vor avea salarii mai mari, dar şi atribuţii sporite.