Curajul la români – atunci când îţi aperi drepturile

Să spui ceea ce gândeşti este considerată cea mai curajoasă acţiune pe care o persoană o poate întreprinde, consideră cei mai mulţi dintre români, în timp ce a-ţi apăra drepturile este a doua cea mai mare dovadă de curaj, arată un studiu realizat recent. Mai puţin de jumătate dintre participanţii la sondaj se consideră ei înşişi curajoşi, în timp ce, în funcţie de regiunile istorice, ardelenii sunt văzuţi drept cei mai curajoşi dintre români, iar muntenii cei mai puţin curajoşi dintre aceştia.

Studiul, susţinut de Fundaţia Friends For Friends, arată că acţiunile ce ţin de civism sunt considerate cele mai curajoase de către români. Astfel, 56,2% dintre respondenţi consideră că a spune ce gândeşti este un act de curaj, a-ţi apăra drepturile cu orice preţ este considerat un act de curaj de 49% dintre români, în timp ce să lupţi pentru a îmbunătăţi un sistem este un act de curaj pentru 32,25% dintre români. Pe de altă parte, a practica o meserie riscantă (poliţist, pompier etc) este un act de curaj pentru 17,3% dintre români, în timp ce practicarea sporturilor extreme este considerată o ocupaţie curajoasă de 13,72% dintre respondenţi. Sondajul arată că mai puţin de jumătate dintre români se consideră pe sine curajoşi, procentul fiind şi mai mic atunci când respondenţii îşi dau cu părerea despre curajul altor români. Astfel, 43,5% dintre români spune despre ei că se consideră în mare măsură curajoşi, în timp ce 29,44% se consideră în mică măsură curajoşi. Referindu-se la conaţionali, 37,62% dintre respondenţi consideră că ceilalţi români sunt în mică măsură curajoşi, în timp ce 35,02% consideră că românii sunt în mare măsură curajoşi. Ieşirea din zona de confort este principalul factor care îi împiedică pe români să dea dovadă de mai mult curaj (46,48%), teama de a lua iniţiativa fiind al doilea factor ca pondere (34,51%), urmat de teama de repercursiuni în cazul în care dau voce gândurilor (34%). Întrebaţi când au săvârşit ultima faptă de curaj de care îşi aduc aminte, 45,08% dintre respondenţi au spus că nu îşi aduc aminte.

O lipsă acută de modele

Din cei 2.357 de participanţi la sondaj, 2.043 au răspuns că nu au un model în materie de curaj. 126 dintre respondenţi l-au indicat pe Regele Mihai, în timp ce 111 au indicat-o pe Nadia Comăneci. Raportat la regiunile istorice, ardelenii au fost desemnaţi drept cei mai curajoşi dintre români (indicaţi de 26,59% dintre participanţi), bucureştenii au ieşit pe locul doi (17,21%), iar muntenii pe locul trei (13,59%). “Curajul nu este pentru români ceva de fală, doar 9% îl asociază cu recunoașterea socială și 13% cu adrenalina sporturilor extreme. În schimb, să spui ce gândești, să-ți aperi drepturile cu orice preț, ba chiar – atenție! – să lupți pentru îmbunătățirea unui sistem, asta da, pentru asta îți trebuie curaj”, a comentat antropologul Vintilă Mihăilescu rezultatele. Sondajul a fost efectuat în perioada 1-9 iunie, prin internet, pe un eşantion reprezentativ pentru mediul urban.

 “Surprinzător sau nu, românii nu par să se bată cu pumnul în piept în ceea ce privește propriul curaj. Unul din trei recunoaște că nu este curajos”, Vintilă Mihăilescu, antropolog

Mai puţin de cinci la sută dintre români se consideră foarte curajoşi