Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În România, incidenţa cancerului mamar este în creştere, avertizează medicii, care estimează că, în anii următori, numărul femeilor care vor primi un astfel de diagnostic va fi de peste 10.000 într-un an. În acest context, specialiştii critică programul de reconstrucţie a sânului cu proteze, implementat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), care a fost „prost gândit” şi „merge prost”. În plus, noile criterii impuse de CNAS sunt arbitrare şi limiteze accesul pacientelor.
„Incidenţa cancerului mamar este în creştere în România şi se estimează că în anii următori va ajunge la același nivel ca în ţările din Europa Occidentală şi numărul de cazuri noi pe an va depăşi 10.000. Din păcate, în România, rata mortalităţii creşte în acelaşi ritm alarmant”, atrage atenţia prof. dr. Alexandru Blidaru, preşedintele Societăţii Române de Chirurgie a Sânului şi Oncologie (SRCSO), cu ocazia celea de-a VI-a ediţii a Conferinţei naţionale dedicată cancerului mamar.
Potrivit medicului, chirurgia cancerului mamar a devenit mult mai individualizată şi, peste tot în lume, s-a renunțat la mastectomie (n. r. - extirparea sânului). „În România însă, din cauza contextului socio-economic, diagnosticului de multe ori tardiv, mentalității pacienților, medicilor și populației, în general, mastectomia este încă privită ca singura soluție sigură de vindecare a bolii”, mai spune Blidaru, precizând că sunt multe femei care optează pentru mastectomie, chiar dacă, de multe ori, un astfel de tip de operaţie nu este necesară.
Foarte multe dintre paciente nu beneficiază de reconstrucție mamară, deşi există un program în acest sens.
„E un program de reconstrucţie cu proteze care a fost implementat de Casa de asigurări în România în urmă cu câţiva ani. E extraordinar că s-au gândit la aşa ceva. Necazul e că el a fost prost gândit şi merge prost. Cine s-a gândit să îl facă a spus: avem mii de persoane la care se face mastectomie, 800 de cazuri pe an vor face reconstrucţie. Nimeni nu era pregătit, nici pacienţii, nici opinia publică, nici medicii. S-au făcut vreo 200, nici nu ştiau unde să se ducă. Noile criterii impuse de CNAS sunt arbitrare şi nu o să facă decât să limiteze accesul şi posibilităţile de a rezolva aceste persoane”, a concluzionat medicul.
„Este foarte puţină lume care ştie că un tratament care conservă sânul e un tratament sigur. 60 - 80% din toate cancerele mamare în lumea civilizată se tratează prin conservarea sânului”, spune prof. dr. Alexandru Blidaru, preşedinte SRCSO
