Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În cele mai multe cazuri, fetele provin din mediul rural și nu au acces la educație. O parte dintre acestea aleg să plece acasă cu nou-născuții, dar sunt și fete care îi abandonează pe micuți în spital.
„Se îndrăgostesc”, este răspunsul pe care mamele minore îl dau asistenților sociali de la Maternitatea Ploiești, în momentul în care sunt întrebate de ce s-a ajuns până aici. „Mai sunt și cele care la 14,15 sau 16 ani îmi zic că au vrut să aibă un copil. Partenerii lor sunt, de obicei, majori. Unii recunosc bebelușii, în dreptul altor nou născuți, trecem, însă, la tată, un X””, a spus Luminița Leonte, asistent social, potrivit observatorulprahovean.ro.
România conduce de câţiva ani în clasamentul mamelor minore din UE. Spre deosebire de ţări ca Danemarca, Slovenia sau Luxemburg unde se înregistrează sub 50 de astfel de naşteri într-un an, la noi, 10% din totalul naşterilor provenea din rândul adolescentelor. Țara noastră dă aproape jumătate (45%) din nașterile înregistrate în rândul fetelor cu vârste mai mici de 15 ani în Uniunea Europeană. În anul 2020, 731 de fete cu vârsta sub 15 ani au devenit mame, cele mai multe fiind din județele Mureș, Bihor, Dolj și Brașov.
Vârsta medie a unei mame minore în România a ajuns la 15,4 ani, în scădere cu circa doi ani față de 2018.
Lipsa educației sexuale și sărăcia sunt factori care alimentează fenomenul mamelor minore. Nu doar mama este expusă riscurilor, ci și copilul, care se poate naște prematur. În rândul acestor bebeluși incidența mortalității infantile este crescută.
