Grija statului pentru bătrânii abandonați: Să nu li se fure pensia

În România, peste 200.000 de persoane cu dizabilităţi mintale şi psihice trăiesc în comunitate, potrivit ultimelor statistici. Deşi, în lipsa supravegherii şi a unui tratament adecvat, aceşti oameni ar putea reprezenta un pericol atât pentru ei înşişi, cât şi pentru cei din preajma lor, statul se spală pe mâini când vine vorba de responsabilităţi. Un exemplu concret este cazul Elenei Dobrescu, prezentat de „Jurnalul” în noiembrie 2017. Cu toate că femeia de 77 de ani a încheiat un contract de îngrijire şi supraveghere cu DGASPC Sector 1 şi se află în evidenţa instituţiei cu schizofrenie paranoidă şi pierderi de memorie – printre alte diagnostice grave - bătrâna a fost lăsată să plece din cămin nesupravegheată şi fără tratament şi nu s-a mai întors. Mai grav este că nimeni nu a semnalat dispariţia bătrânei, iar în prezent nicio instituţie a statului nu ştie ce s-a întâmplat cu ea, deşi au trecut mai bine de trei luni. 

În luna noiembrie 2017, “Jurnalul” a tras un semnal de alarmă legat de serviciile sociale pentru bătrâni, atrăgând atenţia asupra situaţiei disperate în care se află o bătrână din București. Am revenit asupra cazului Elena Dobrescu pentru a vedea ce au făcut instituţiile statului în cele două luni care au trecut de la sesizarea făcută de noi şi mai bine trei luni de la dispariţia femeii din Complexul de Servicii Sociale “Odăi”, aflat în subordinea DGASPC Sector 1.

Fără locuinţă, fără copii sau aparţinători legali, bătrâna a ajuns la Căminul „Odăi” din Capitală, după ce a fost „adunată” de pe străzi de un bucureştean bine intenţionat. Cu ajutorul acestuia, femeia a încheiat un contract cu DGASPC Sector 1, pentru a fi îngrijită în acest cămin de bătrâni. Internarea a avut loc pe 19.08.2017 şi, contra sumei de 696 de lei lunar (adică 60% din pensie), bătrâna trebuia să primească „servicii socio-medicale de îngrijire, asistenţă şi recuperare în funcţie de diagnosticul şi gradul de dependenţă”, în regim rezidenţial, precum şi „asigurarea şi administrarea tratamentului medical prescris de medicul specialist”, hrană, îmbrăcăminte, igienă corporală şi supraveghere.

Bolnavă psihic, cu tendinţe de suicid, lăsată singură pe străzi

În urma solicitării noastre, DGASPC Sector 1 ne-a comunicat că femeia se află în evidenţa medicului de familie cu următoarele dignostice: „Epilepsie vasculară cu crize tonico-clonice în tratament, Schizofrenie paranoidă în tratament, AVC ischemic sechelar profund, Cardiopatie hipertrofică, Hipertensiune gr. III cu risc vascular înalt şi Dislipidemie cu hipercolesterolemie”. De asemenea, în fişa medicală întocmită la intrenarea în Centrul „Odăi”, se menţionează că bătrâna nu conştientizează bolile de care suferă.

Totodată, inspectorii sociali din cadrul Ministerului Muncii, care au făcut o anchetă la Căminul „Odăi” după dispariţia bătrânei, spun că „personalul centrului a consemnat incapacitatea acesteia de a se adapta unui regim de viaţă rezidenţial, manifestând tendinţe de fugă, ameninţări suicidare şi refuzul administrării tratamentului psihiatric”.

Grijă aberantă: poate să moară sau să omoare, dar să nu fie înşelată

În ciuda bolii psihice de care suferă femeia, şi care nu este tratată corespunzător, “angajaţii Căminului în grija cărora se afla i-au dat voie să plece din centru, fără să monitorizeze în vreun fel activităţile şi situaţia acesteia”, după cum se arată chiar în concluziile anchetei Ministerului Muncii. Mai mult, asistentul social i-a reţinut bătrânei actul de identitate, “din motive de securitate socială a persoanei”, după cum se justifică DGASPC Sector 1, ca să “prevină o eventuală înşelăciune” a acesteia.

La câteva zile după ce a plecat din cămin, femeia a ajuns la Spitalul Elias, solicitând o consultaţie medicală, şi a fost identificată de poliţiştii chemaţi de medicii. Însă, a fost lăsată să plece, deoarece femeia ar fi refuzat să se întoarcă la „Odăi”. 

„În acest caz, informarea poliţiei cu privire la dispariţia d-nei Dobrescu Elena nu s-a făcut întrucât aceasta, la data identificării (ulterior părăsirii centrului) de către reprezentanţii poliţiei a declarat şi a refuzat categoric revenirea în centru, chiar şi pentru ridicarea actului de identitate, înţelegând prin această acţiune respectarea voinţei/refuzul de a primi servicii contra voinţei”, îşi motiveză reprezentanţii DGASPC Sector 1 indiferenţa faţă de bătrâna pe care o aveau în grijă.

După semnalarea cazului în mass media, DGASPC S1 spune că a făcut o adresă la Secţia 5 de Poliţie, însă până acum „nu s-a primit un răspuns cu privire la identificarea doamnei Dobrescu Elena”. Mai mult, consideră că niciunul dintre angajaţii instituţiei sau a Căminului „Odăi” nu a greşit, prin urmare nici nu se impun măsuri disciplinare.

Lipsa serviciilor sociale specializate

Serviciile sociale specializate pentru persoanele afectate de boală psihică sunt insuficiente, neadaptate nevoilor de recuperare şi incluziune, în ciuda faptului că numărul celor cu astfel de dizabilităţi este foarte mare. Potrivit datelor Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi, centralizate recent de Fundaţia Estuar, în 2017, numărul persoanelor cu dizabilităţi mintale şi psihice aflate în comunitate în România este de peste 200.000.

Conform Fundaţiei Estuar, este nevoie de un cadru legal mai bine structurat, care să conţină prevederi clare în privinţa măsurile permanente de sprijin pe care statul trebuie să le garanteze şi de asumarea responsabilităţii în sistemul de suport al persoanelor cu probleme de sănătate mintală.

De asemenea, spun reprezentanţii Fundaţiei Estuar, este necesară înfinţarea şi finanţarea unor servicii sociale specifice nevoilor persoanelor cu probleme de sănătate mintală: “centre de tip rezidenţial, centre de zi pentru adulţii cu probleme de sănătate mintală, echipe mobile de intervenţie în criză, centre de tranzit, apartamente protejate, consiliere şi suport pentru familie, consiliere vocaţională”. Crearea unui sistem de prevenţie pentru depistarea la timp al unei boli psihice este, de asemenea, foarte importantă.

Deşi au fost foarte atenţi ca bătrâna să nu fie înşelată, reprezentanţii DGASPC Sector 1 nu au făcut niciun demers în vederea identificării condiţiilor în care trăieşte în prezent Elena Dobrescu, având în vedere situaţia socio-economică şi de sănătate a acesteia şi nici nu au înmânat actul de identitate poliţiei.