Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cel mai recent sondaj de opinie realizat de site-ul de recrutări pe piața forței de muncă eJobs arată că 35% dintre angajații români își doresc să mai găsească un loc de muncă „part time”. Și statul a simțit tendința sau a anticipat-o, pe baza inevitabilei creșteri accelerate a inflației, prognozabilă de la finalul anului trecut, iar pentru anul acesta a pregătit lărgirea ariei de colectare a contribuțiilor de la angajați, pe toate tipurile de contracte de muncă, inclusiv cele part time, la fel ca pentru cele de 8 ore. Măsura se aplică de la 1 iulie, astfel încât toți cei care vor să-și completeze veniturile muncind mai mult vor și plăti mai mult la stat. Astfel de modificări ale legislației fiscale au mai fost făcute și de guvernele anterioare, în special în perioade de scădere a puterii de cumpărare sau de criză economică, pentru a se colecta sume mai mari la bugetul statului, prin împovărarea angajaților. Oricum, România avea și până acum cea mai mare fiscalizare a muncii, constatată inclusiv de OCDE, într-o analiză din 2024. Deși României i s-a recomandat să scadă fiscalizarea muncii, Guvernul o crește și mai mult, în timp ce economiștii arată că se vor colecta mai puțini bani, pentru că angajații fie nu vor mai munci suplimentar, fie vor migra către plata „la gri” sau „la negru”.
Un sondaj realizat de eJobs în luna februarie, pe un eșantion de 3.156 de respondenți - candidați și angajați de pe piața muncii, arată că 75% dintre angajații din România simt o presiune financiară crescută, din cauza valului de scumpiri din ultima perioadă, iar 35% sunt dispuși să-și găsească o activitate suplimentară, pentru un venit în plus. Datele centralizate de platforma eJobs arată că aproape jumătate dintre respondenți susțin că sunt copleșiți și abia reușesc să își acopere cheltuielile de bază, 19,3% se descurcă, dar au fost nevoiți să renunțe la micile plăceri sau la obiceiul de a pune bani deoparte, pentru economii, la final de lună, în timp ce doar 5,3% declară că au o situație stabilă și nu simt o diferență majoră față de perioadele anterioare majorărilor de prețuri.
42,5% dintre cei chestionați cred că o singură sursă de venit nu mai este suficientă pentru a-și asigura un trai decent anul acesta, iar 48,1% consideră că venitul lor poate fi suficient, dacă depășește 7.000 de lei net pe lună.
Potrivit aceluiași sondaj, doar 27% din totalul celor intervievați preferă o activitate stabilă și cu un venit fix, în timp ce 52% își dau seama că o singură activitate și un singur loc de muncă nu mai sunt suficiente și preferă o combinație între un job cu venit fix și o activitate flexibilă care să permită alegerea programului și a nivelului de încărcare a acestuia.
Coșul minim de consum s-a dublat
Opiniile respondenților acestui sondaj sunt susținute și de calculul coșului minim de consum pentru acest an, calculat de economiști, pentru România. Nevoile aproape s-au dublat, în primele două luni ale acestui an, față de aceeași perioadă a anului trecut, iar inflația continuă să crească, accelerat.
După 1 iulie 2026, salariul minim net va fi de aproape 2.700 de lei pe lună, dar coșul minim de consum pentru un adult depășește deja 4.300 de lei. Diferența este de aproape 1.600 de lei în fiecare lună, iar pentru a trăi decent, românii cu venituri sub acest prag trebuie să câștige mai mulți bani, din activități suplimentare sau din economii. Pentru o familie cu doi copii, coșul minim de consum este de 11.300 de lei pe lună, ceea ce înseamnă că familia va avea un deficit lunar de circa 6.000 de lei, dacă cei doi părinți câștigă salariul minim majorat de la 1 iulie.
Sondajul eJobs mai arată că doar 1,2% dintre respondenți cred că o singură sursă de venit este suficientă, iar 8,2% susțin că se pot descurca doar cu un salariu, dacă sunt foarte chibzuiți.
Suma de care ar avea nevoie un angajat român pentru a-și suplimenta venitul lunar, astfel încât să dispară presiunea financiară și să simtă că „se descurcă”, ar fi cuprinsă, pentru jumătate dintre participanții la sondaj, între 2.000 și 3.000 de lei pe lună, adăugată la venitul pe care îl au deja. De asemenea, 28% ar avea nevoie de un venit suplimentar cuprins între 1.000 și 1.500 de lei pe lună, iar pentru 16% ar fi obligatorie o dublare a veniturilor actuale. Doar 7% spun că un minimum de 500 - 800 de lei pe lună ar fi suficient pentru a ține pasul cu creșterile prețurilor.
Opțiuni: livrări de mâncare sau ride-sharing
Întrebați cât de pregătiți ar fi în fața unei eventuale cheltuieli majore și neprevăzute care ar putea apărea într-un orizont imediat de timp, numai 6,7% spun că au un fond de siguranță solid pe care s-ar putea baza într-o astfel de situație. Peste o treime (34%) menționează că au economii, dar insuficient de consistente, motiv pentru care s-ar epuiza rapid, în timp ce mai mult de jumătate se declară complet descoperiți din acest punct de vedere: 26% ar fi nevoiți să se împrumute, iar 33,3% nu au niciun fond de urgență și nu ar ști la ce soluție să recurgă.
„În acest sens, aproape 35% dintre respondenți nu doar că sunt dispuși să își găsească o activitate suplimentară care să le aducă un venit în plus, ci sunt chiar interesați și caută activ oferte, pentru alți 18,9% acest demers fiind o prioritate maximă în momentul de față. 29,5% s-ar gândi serios la acest lucru dacă ar găsi ceva care să le placă, iar alți 5% deja au o activitate suplimentară față de locul de muncă principal. Cei mai mulți ar alege, în completarea jobului actual, o activitate flexibilă, care să permită alegerea programului și a nivelului de încărcare, de tipul livrării rapide de mâncare sau ride-sharing-ului”, explică CEO-ul platformei de recrutare online, Bogdan Badea, într-un comunicat de presă.
Suprataxarea muncii part time revine, în criză
La fenomen s-a gândit și Guvernul, când a introdus suprataxarea muncii part time, de la 1 iulie 2026. Pentru angajații part time, angajatorii vor plăti contribuții majorate la pensii (CAS) și sănătate (CASS) ca pentru un salariu brut de 4.125 de lei în a doua jumătate a anului 2026, nu ca pentru salariul minim brut de 4.325 de lei, așa cum ar fi normal.
O astfel de măsură s-a mai aplicat și în 2017, fiind eliminată în 2019, apoi s-a reintrodus, în 2022, fiind eliminată în 2025. Angajatorii au plătit către bugetul de stat aproape 90 de miliarde de lei, reprezentând contribuțiile sociale și impozitul pe venitul din salarii pentru angajații cu contracte part-time, de la introducerea suprataxării acestor contracte, în vara anului 2022, și până în luna ianuarie 2025. Imediat după introducerea acestei măsuri, statul a încasat peste 11,3 miliarde de lei din impozitul pe venitul din salarii, plus 2,75 de miliarde de lei din contribuții la pensii (CAS) și 1,1 miliarde de lei din contribuțiile pentru asigurări sociale (CASS), iar în 2024, bugetul de stat a încasat peste 37 de miliarde de lei pentru angajații cu contracte de muncă part-time din impozitul pe venit și contribuțiile la pensii și asigurări sociale, în creștere cu peste 2,7 miliarde de lei față de anul 2023, când suma a fost de 34,2 miliarde de lei.
Citește pe Antena3.ro
