Numărul cazurilor de intoxicații alimentare grave provocate de Listeria a crescut în Europa, anul trecut, avertizează autoritățile UE din domeniul sănătății și siguranței alimentare. Mai exact, în 2024, au fost confirmate peste 3.000 de infecții cu această bacterie mortală, șapte din zece pacienți având nevoie de spitalizare, în timp ce una din 12 persoane infectate și-a pierdut viața, potrivit unui nou raport al Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA). Schimbarea obiceiurilor alimentare, în special consumul tot mai mare de alimente gata preparate, depozitarea necorespunzătoare și îmbătrânirea populației ar contribui la această situație.
În fiecare an, mii de oameni din Europa se îmbolnăvesc după ce consumă alimente contaminate, ouăle, carnea și produsele alimentare gata de consum fiind printre cele mai frecvente surse de infecție.
Cel mai recent raport al Uniunii Europene privind zoonozele, dat publicității marți, arată că, deși standardele de siguranță alimentară din Europa rămân ridicate, bolile transmise prin alimente continuă să afecteze persoanele din toate grupele de vârstă - în special pe cele mai vulnerabile la boli grave - chiar dacă multe dintre aceste boli pot fi prevenite.
Zoonozele sunt boli infecțioase care se pot răspândi între animale și oameni din cauza bacteriilor, virusurilor, fungilor și paraziților (microorganisme zoonotice). Aceste microorganisme pot infecta oamenii prin apă și alimente contaminate, contactul cu animale infectate, vectori (de exemplu, țânțari, căpușe) sau un mediu contaminat.
Cea mai letală amenințare transmisă prin alimente
Concret, în 2024, zoonozele cel mai frecvent raportate la oameni au fost campilobacterioza (o boală cauzată de diferite specii de bacterii numite Campylobacter, care se găsesc frecvent în fecalele animalelor precum păsările de curte, bovinele, porcii, păsările sălbatice și mamiferele sălbatice) și salmoneloza (cauzată de bacterii Salmonella, întâlnite frecvent în special la păsări de curte, porci, bovine și reptile), urmate de infecțiile cu Escherichia coli producătoare de toxină Shiga (STEC).
Listerioza (infecție cauzată de bacteria Listeria monocytogenes) a fost a patra pe listă, însă este „cea mai severă boală zoonotică, cu cel mai mare procent de spitalizări și cea mai mare rată de mortalitate”, conform ECDC.
Această bacterie poate supraviețui și se poate multiplica în medii umede și la temperaturi scăzute (inclusiv la frigider) și poate fi dificil de eliminat chiar și prin dezinfectare agresivă, ceea ce o face o sursă de contaminare frecventă prin alimente gata de consum.
„Tendința ascendentă a infecțiilor observată în ultimii ani poate reflecta mai mulți factori, inclusiv îmbătrânirea populației Europei, schimbarea obiceiurilor alimentare – cum ar fi consumul tot mai mare de alimente gata preparate – precum și practicile necorespunzătoare de manipulare și depozitare a alimentelor”, transmite ECDC.
Raportul arată că până la 3% dintre alimentele gata de consum au niveluri de contaminare cu Listeria peste limitele de siguranță alimentară ale UE, iar cârnații fermentați reprezintă produsul cel mai frecvent contaminat.
„Chiar dacă contaminarea este rară, Listeria poate provoca boli grave, ceea ce o face una dintre cele mai grave amenințări transmise prin alimente pe care le monitorizăm”, a declarat Ole Heuer, coordonatorul activității ECDC privind sănătatea umană, animală și de mediu.
Conform raportului European, în 2024, au fost raportate 3.041 de cazuri grave, confirmate de Listeria monocytogenes la oameni.
Peste 6.500 de focare transmise prin alimente, anul trecut
Deși Listeria prezintă cel mai mare risc de îmbolnăvire gravă, Campylobacter și Salmonella rămân cele mai frecvente cauze ale toxiinfecțiilor alimentare în Europa, carnea de pasăre și ouăle fiind surse importante de infecție. Datele recente din sectorul animalier arată, de asemenea, o creștere semnificativă în ultimul deceniu a numărului de pui și curcani testați pozitiv pentru Salmonella, iar agențiile UE subliniază că multe țări europene nu iau suficiente măsuri pentru a combate focarele de boli zoonotice.
Controlul acestor bacterii în lanțul trofic rămâne esențial pentru reducerea cazurilor umane.
„Anul acesta, un număr semnificativ de țări ale UE nu au reușit să îndeplinească toate obiectivele de reducere a salmonelei la păsările de curte, doar 14 state membre atingând conformitatea deplină”, a declarat Frank Verdonck, șeful Unității pentru Riscuri Biologice și Sănătate și Bunăstare Animală din cadrul EFSA.
„Acest lucru ne amintește că controlul bacteriilor transmise prin alimente de-a lungul lanțului alimentar necesită eforturi continue și coordonare între sectoare, în conformitate cu abordarea „One Health”, a subliniat acesta.
De asemenea, „protejarea grupurilor vulnerabile la aceste boli, cum ar fi adulții în vârstă, femeile însărcinate sau cei cu sistem imunitar slăbit, necesită o supraveghere strictă, o producție alimentară sigură și măsuri de precauție cheie la domiciliu”, a declarat Ole Heuer.
„Numărul focarelor de boli transmise prin alimente raportate în 2024 (6.558) a crescut cu 14,5% față de 2023, la fel și numărul cazurilor umane raportate (62.481) și al spitalizărilor (3.336), care au crescut cu 19,7%, respectiv 15,2%. În schimb, numărul deceselor (53) a scăzut în 2024 cu 18,5%”, potrivit raportului ECDC și EFSA.
Temperatura din frigider, sub 5°C
Agențiile UE au subliniat că respectarea unor practici elementare de igienă alimentară în bucătărie poate ajuta oamenii să reducă considerabil riscul de infecție. Acestea includ:
-
menținerea temperaturii frigiderului la 5°C sau mai puțin;
-
Consumul de alimente, inclusiv produse gata preparate, înainte de data de expirare;
-
prepararea temeinică a alimentelor, în special a cărnii și a păsărilor de curte;
-
păstrarea alimentelor gătite separat de produsele crude;
-
spălarea mâinilor, cuțitelor a ustensilelor de gătit, precum și a suprafețelor, după manipularea alimentelor crude.
„Grupurile vulnerabile ar trebui să evite consumul de alimente cu risc ridicat, cum ar fi produsele gata preparate, laptele nepasteurizat și brânzeturile moi fabricate din acesta”, recomandă ECDC.


