Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Timp de 3 ani, după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, aurul s-a aflat într-o peșteră lângă mănăstirea Tismana din Gorj. Acolo au fost depozitate 4.086 de casete de aur.
„Având acea experiență nefericită din Primul Război Mondial și deoarece Banca Națională a României își refăcuse tezaurul de aur între cele două Războaie Mondiale, la începutul lui 1944 se găseau în țară 192 de tone, de data aceasta, și 40 în străinătate. Cumva, conducătorii noștri, conducerea BNR, Guvernul României au gândit trimiterea acestui tezaur tot în străinătate. Numai că în urma negocierilor purtate cu Elveția, în primul rând, apoi cu Turcia, acestea au refuzat.
Elveția nu a riscat nici transportul și nici depozitarea pe teritoriul elvețian din cauza conflictului de pe continent. Turcia, pe de altă parte, fiind neutră la acea dată, a invocat legea organică a Băncii Turciei, care chipurile nu permitea această operațiune." a explicat Alexandru Roibu, referent BNR, în exclusivitate pentru Antena 3 CNN.
Prin urmare, au fost luate în considerare Uzina de la Gura Barza, Mina de la Musaiu, din jurul localității Brad, și mina de la Vulcan, lângă Petroșani.
Acestea aveau anumite avantaje dar și dezavantaje. S-a dorit trimiterea tezaurului la Sibiu. Între timp, într-o minută a Consiliului de administrație, această operațiune a căzut pentru că Germania ocupase Ungaria.
Operațiunea „Neptun"
„În primul rând Mănăstirea Tismana apare în documentele Consiliului de administrație pentru prima dată la 30.05.1944 și mențiunea era atât de vagă. Se avea în vedere această operațiune strict secretă care a purtat numele de cod Neptun.
În anul 1942, aripa dreaptă a mănăstirii a fost mistuită de un incendiu. Starețul de atunci trimite o scrisoare către guvernatorul Băncii Naționale în care-l roagă să ajute la refacerea acestui corp de clădire. Această scrisoare din 1942 devine 2 ani mai târziu acoperirea, paravanul în spatele căruia începe să se desfășoare toată această operațiune de la Mănăstirea Tismana", a mai spus Alexandru Roibu.
Marele Stat Major trimisese în prima fază un corp de gardă format din 120 de soldați. Nimeni nu putea intra în perimetrul Tismanei. Fuseseră achiziționate în primul rând viile pentru personalul Băncii Naționale a României, care cu familiile și-au petrecut această perioadă în condiții vitrege la mănăstire și în jurul acesteia.
Pe de altă parte, toată operațiunea a fost agreată de un număr foarte mic de oameni. Marele Stat Major, Mitropolitul Nifon Criveanu, care știa de acest lucru, și-a dat și acordul și binecuvântarea.
După toată perioada grea, în care aurul a fost păzit la mănăstire, între 26 ianuarie și 4 februarie 1947, aurul a fost transportat înapoi la București. Deja la 1 ianuarie 1947, Banca Națională devenise bancă de stat. Operațiunea de atunci s-au numit Operațiunea Tismana. De data aceasta s-au constituit două detașamente - detașamentul Gorj și detașamentul Dolj", a precizat Alexandru Roibu.
20 de casete cu aur au căzut în râul Bistrița
Detașamentul Gorj avea misiunea de a transporta aurul de la mănăstire până la gara din Târgu Jiu. S-a efectuat acest lucru într-o iarnă grea, zăpezi din plin. Autocamioanele Băncii Naționale, ca și autocamioanele Skoda ale armatei, au avut mari probleme în a ajunge la gara din Târgu Jiu, chiar dacă înainte avea un plug de zăpadă care le deschidea drumul.
Astfel peripeții au fost în primul rând în satul Peștișani, acolo unde pe râul Bistrița, pe un pod, 20 de casete dintr-o autocamionetă Skoda s-au răsturnat în acea apă. Localnicii care au găsit monedele le-au predat statului. Totul a fost pus la loc în camionetă și resigilat, și s-a întocmit un proces verbal prin care nu s-a pierdut nici o monedă.
