Ionel şi Beatrice sunt doi dintre cei peste 700 de preşcolari din România care, cu o lună în urmă, au trecut pentru prima dată pragul unei grădiniţe, în timp ce alţi copii de vârsta lor plecau în vacanţă. Nu ştiau să socializeze cu alţi copii, nu ştiau să se spele pe mâini sau să salute şi nu îşi ştiau nici numele întreg, iar mediul dominat de sărăcie din familie a fost principala cauză. Într-un timp foarte scurt, au învăţat toate aceste lucruri, elementare pentru alţi copii, în cadrul unui program educaţional, derulat de Organizaţia Salvaţi Copiii, pe perioada verii.
Statisticile europene arată că mai mult de jumătate dintre copiii români nu frecventează gădiniţa, de cele mai multe ori din cauza sărăciei sau a ignoranţei părinţilor, care nu pun preţ pe educaţie. Iar aceşti copii riscă să rămână analfabeţi şi, mai târziu, să nu se integreze în societate. În acest context, Salvaţi Copiii România a iniţiat Grădiniţele estivale, un proiect dedicat copiilor din comunități defavorizate, în cadrul programului “Şanse egale pentru toţi copiii”. În acest an, au fost deschise 37 de grădinițe în toată ţara, unde copiii petrec câteva ore în fiecare zi, primesc o masa caldă, îşi fac prieteni şi încearcă să recupereze.
Grupele estivale și-au deschis porțile la 4 iulie și se vor închide pe 2 septembrie, iar vârsta copiilor înscriși este, în general, între 3 și 7 ani. Însă, mai sunt și cazuri excepționale.
“Anul acesta avem 705 copii în 22 de județe și toți beneficiază de serviciile pe care le oferim: de activitățile educaționale, de o masă caldă pe zi și, după perioada estivală, vor fi înscriși, în funcție de vârstă, fie la grădiniță, fie la școala primară. Când mergem în comunitate, pentru selecția lor, și găsim copii care n-au fost niciodată la școală și unii au 8-10 ani, îi înscriem în programul nostru de vară, îi pregătim, astfel încât să poată fi înscriși la programul , pentru că ei nu mai au vârsta pentru clasa pregătitoare sau clasa I”, ne-a spus Cristina Tănase, coordonator de proiect al grădinițelor estivale, precizând că, din experiența anilor anteriori, “90% - 94% dintre ei sunt înscriși în sistemul de învățământ, la finalul programului”.
Învaţă să se joace altfel: cu cifrele şi literele
Una dintre aceste grădiniţe de vară este la Şcoala 141 din cartierul Rahova, din Capitală, unde au fost înscrişi 20 de copii. Pentru că nu au mai fost înainte la grădiniță, unii dintre ei sunt speriați la început şi nu au deprinderea de a urma reguli. “Este puțin diferit față de o grădiniță normală, pentru că noi avem un ritm alert. În două luni încercăm să-i învățăm cât ar trebui să învețe în 3 ani de grădiniță. Nu avem cum să cuprindem tot, dar avem activitățile normale de educare a limbajului, ascultăm povești, apoi le repovestim, activități matematice cu numerele de la 1 la 5, sau chiar până la 10, învățăm să recunoaștem literele și să spunem cuvinte cu ele. La dezvoltare personală avem diverse jocuri cu ghicitori. Cel mai frumos moment pentru ei este atunci când colorăm. Fiind proveniți din familii defavorizate, de cele mai multe ori sunt lăsați singuri și, pentru că nu au fost învățați cu așa ceva, cel mai mult le place să-i pun să coloreze sau să jucăm un joc, nu un joc liber, ci unul care-i implică: să fie litere, numere”, ne-a povestit Ramona Ciobanu, educatoarea copiilor.
Inclusiv părinții, mulți dintre ei fără școală, sunt îndemnați să se implice în activitățile celor mici, iar uneori prichindeii îi conving să se înscrie şi ei la cursuri. “Avem cazuri în care mămici neșcolarizate, văzând copiii că se descurcă foarte bine, au ales să se înscrie și ele la școală, la programul ”, spune Cristina.
Un “director” şi o “doamnă”
Ionel (aka Gioni) și Beatrice sunt frați și vin împreună la grădinița estivală de la Şcoala 141. Băiatul, care are deja 6 ani, va merge la şcoală, în septembrie. Îi place să se joace cu noii lui prieteni şi să coloreze, iar după câteva săptămâni petrecute aici a făcut chiar o pasiune pentru apă și săpun (deși uneori mai uită cum se numește și cere “niște șampon”, ca acasă) și își face drum destul de des pe la chiuvetă, motivând că s-a “jigărit”. Îşi doreşte deja să se facă “director la grădiniţă”. Sora lui, Beatrice, are doar 4 ani, însă știe foarte bine ce vrea. Cel mai mult îi place să scrie şi să coloreze şi, când va fi mare, va fi “doamnă”. Nu orice doamnă, ci acea doamnă, care acum o învaţă pe ea să ţină creionul în mână.
“Sunt copii care la ei în comunități, sau în familii, nu au acces la apă curentă și când vin aici văd de toate. Cu ei trebuie să o luăm de la zero, de la spălatul pe mâini. Gioni se spală foarte des, spunând că s-a murdărit. De fapt, el a folosit termenul de , abia apoi a învățat că se spune . Mă bucur că a făcut progrese” Cristina Tănase, coordonator proiect
“Suntem foarte mulțumiți. Aici copiii noștri mai învață și ei câte ceva, că n-avem bani să plătim grădinița și altele și d-aia ne chinuim să-i aducem. Și lor le place să vină. Eu nu am fost la școală. Nu am avut posibilitatea la părinţi şi nu am putut să învăţ, dar aş vrea ca ei să facă şi liceul” Burlacu Elena, mamă a şase copii.
52% dintre copiii români frecventează grădinița, una dintre principalele cauze ale neparticipării fiind sărăcia, potrivit datelor Eurostat
Dintre cei 560 de copii care au participat la grupele estivale organizate anul trecut, 282 au fost înscrişi la școală în anul 2015-2016, peste 92% având o frecvenţă bună și foarte bună, iar circa 87% având rezultate bune şi foarte bune. De asemenea, alţi 257 dintre copii au fost înscriși la grădiniță. În total, opt din 10 copii înscriși la şcoală sau la grădiniţă în toamnă au rămas în sistemul educațional până în prezent. De la înfiinţarea programului, în urmă cu cinci ani, şi până astăzi, 5.500 de copii de vârstă preşcolară au fost sprijiniţi în acest fel.
După câteva săptămâni la grădiniță, cei mici au învățat deja că trebuie să se spele pe mâini înainte de a se așeza la masă și fac mai întâi un șir indian în fața chiuvetei