Consumul de „iarbă” crește cu peste 30% riscul de infarct și AVC

Două studii ample, care explorează efectele pe termen lung ale consumului de „iarbă” au arătat că utilizarea acestui drog considerat ușor crește cu peste 30% riscul de apariție a unor evenimente majore de sănătate, cum ar fi insuficiența cardiacă, atacul de cord și accidentul vascular cerebral, a avertizat Asociația Americană a Inimii.

Cunoscut și sub denumirea de marijuana sau, popular, „iarbă”, canabisul este drogul cu cea mai mare răspândire. Acesta poate fi fumat, dar și ingerat, iar utilizarea lui câștigă popularitate atât în SUA, cât și în vestul Europei, deoarece mai multe state o legalizează pentru uz medical și recreațional. Cardiologii americani atrag atenția că, odată cu legalizarea marijuanei, utilizarea acestui drog a crescut exponențial, în special în rândul tinerilor, iar acest consum regulat nu este atât de inofensiv pe cât se crede. Cercetări recente, care nu au fost încă publicate în reviste de specialitate, dovedesc contrariul. 

Este vorba despre două noi studii preliminare, prin care echipa de cercetători a vrut să afle care sunt implicațiile consumului frecvent și pe termen lung de canabis, deoarece în prezent există puține cercetări pe această temă, în ciuda creșterii numărului de consumatorilor obișnuiți. Iar rezultate au fost prezentate la sesiunile științifice ale American Heart Association 2023 - ce a avut loc în perioada 11-13 noiembrie, în Philadelphia (SUA).  

„Cercetările anterioare arată legături între consumul de marijuana și bolile cardiovasculare, cum ar fi boala coronariană, insuficiența cardiacă și fibrilația atrială, despre care se știe că determină apariția insuficienței cardiace”, a spus Yakubu Bene-Alhasan, autorul principal al primului studiu, dar există încă multe necunoscute în ceea ce privește implicațiile sale asupra sănătății cardiovasculare. „Utilizarea marijuanei nu este lipsită de probleme de sănătate, iar studiul nostru oferă mai multe date care leagă utilizarea acesteia de afecțiuni cardiovasculare”, a precizat el.

Peste 150.000 de persoane, urmărite 4 ani

Primul studiu, realizat prin programul de cercetare „All of Us” al NIH, a urmărit aproape 157.000 de persoane pe parcursul a puțin sub patru ani. Participanții au raportat singuri consumul de marijuana în mod regulat, prin sondaje, din 2016 până în 2022 (a fost luat în calcul doar consumul non-medical). Fiecare individ a fost monitorizat timp de cel mult 45 de luni după înscrierea în program, iar analiza a fost ajustată pentru a lua în considerare mai mulți factori de risc cardiovascular (consumul de alcool, fumatul, diabetul, hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat și obezitatea).

Cercetarea a relevat că persoanele care au raportat consumul zilnic de marijuana au avut un risc cu 34% mai mare de a dezvolta insuficiență cardiacă, comparativ cu cei care nu au folosit niciodată marijuana. Acest risc a fost același, indiferent de vârstă, sex la naștere sau istoric de fumat.

O limitare a acestui studiu este că s-a bazat pe date care nu au specificat dacă marijuana a fost fumată sau mâncată. 

Vârstnicii au înregistrat o rată cu 20% mai mare de atacuri de cord

În cel de-al doilea studiu, o altă echipă de cercetători a analizat informațiile acumulate în cea mai mare bază de date de spitalizări din SUA (National Inpatient Sample 2019), pentru a vedea dacă internările s-au complicat din cauza unui eveniment cardiovascular, inclusiv atac de cord, accident vascular cerebral (AVC), stop cardiac sau aritmie la pacienții care au folosit marijuana. Deoarece consumul de canabis aproape s-a dublat în rândul vârstnicilor, din 2015 până acum, cercetătorii au extras date ale adulților de peste 65 de ani cu factori de risc cardiovascular care nu au consumat tutun (țigări sau alte produse din tutun).

„Ceea ce este unic la studiul nostru este că pacienții care consumau tutun au fost excluși, deoarece canabisul și tutunul sunt uneori utilizate împreună, prin urmare, am putut examina în mod specific consumul de canabis și rezultatele cardiovasculare”, a  spus unul dintre autorii cercetării. 

Astfel, consumatorii mai în vârstă de marijuana, cu afecțiuni existente, au înregistrat o rată cu 20% mai mare de evenimente majore ale inimii sau creierului, comparativ cu cei care nu consumau acest drog, a constatat studiul. 

„Cele mai recente cercetări despre consumul de canabis indică faptul că fumatul și inhalarea canabisului cresc concentrațiile de carboxihemoglobină din sânge (monoxid de carbon, un gaz otrăvitor), gudron (materie combustibilă parțial arsă) similar cu efectele inhalării unei țigări de tutun, ambele fiind legate de boli ale mușchiului cardiac, dureri în piept, tulburări ale ritmului cardiac, atacuri de cord și alte afecțiuni grave”, a spus Robert L. Page, într-o comunicare a  Asociației Americane a Inimii. 

Un alt studiu, realizat de cercetătorii de la Școala de Medicină a Universității Johns Hopkins și publicat luna trecută în revista Nature, a arătat că utilizarea canabisului (fumat sau mâncat) dăunează celulelor imune ale creierului, vitale pentru dezvoltarea adolescenților.

Cardiologii avertizează că riscurile cardiovasculare ale consumului de canabis ar trebui monitorizate cu atenție de către profesioniștii din domeniul sănătății.

Cel mai consumat drog în rândul tinerilor din România

Canabisul continuă să fie unul dintre cele mai consumate droguri și în România, atât de populaţia generală (locul 2 în clasamentul celor mai consumate droguri ilicite din România, după noile substanţe psihoactive), cât şi de populația școlară, potrivit ultimului raport al Agenției Naționale Antidrog (ANA). În România, autoritățile estimează că circa 11% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15-64 de ani au consumat cel puţin un tip de drog ilicit de-a lungul vieţii (consum experimental), în timp ce 6% dintre ei au consumat și în ultimul an (consum recent), cea mai mare rată de consum fiind în rândul tinerilor (15-34 de ani). 

Un studiu independent privind consumul de canabis în România a arătat însă că numărul consumatorilor tineri este mult mai mare: 45% dintre cei cu vârste între 16 și 25 de ani au consumat cel puțin o dată acest drog.