Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În fiecare an, un român cumpără, în medie, 25 de cutii cu medicamente, cele mai multe dintre acestea fără prescripţie medicală. Ce se întâmplă, însă, cu pastilele sau siropurile cu care mulţi dintre noi ne burduşim dulăpiorul de medicamente şi care, deseori, expiră? Ajung, inevitabil, la coşul de gunoi sau la toaletă. Mult prea puţini români ştiu, însă, că gestul lor aparent banal este ilegal. Mai mult, deoarece conţin substanţe chimice active, medicamentele aruncate la tomberon au efecte nocive asupra mediului, existând riscul contaminării solului şi a apei, sau pot fi ingerate de animale sau chiar de copii. Spre deosebire de alte ţări, România nu derulează campanii de informare a populaţiei despre acest pericol şi nici o legislaţie foarte clară nu are.
Medicamentele sunt produse cu statut special, iar traseul lor pe tot parcursul ciclului lor de „viaţă” trebuie să fie strict controlat.
În mod obișnuit, medicamentele expirate din farmacii și depozite sunt eliminate prin incinerare, legislația impunând acest lucru. Provocarea apare, însă, la medicamentele din gospodării – fie că este vorba de cele expirate, fie de pastilele care nu mai sunt folosite după schimbarea tratamentului sau vindecarea pacientului, cele deteriorate sau cele retrase de pe piaţă, dar aflate deja la pacienți. Majoritatea oamenilor aruncă toate aceste pastile la gunoi, fără să realizeze că amorsează o bombă toxică pentru mediul înconjurător şi fără să ştie că legea impune predarea acestora la o farmacie.
„Aproape toate medicamentele din farmacie conțin substanțe periculoase: medicamentele psihotrope, antibioticele, alcaloizii recomandați în multe afecțiuni și în general toate substanțele chimice care, odată expirate, pot interacționa între ele, atunci când sunt în combinații, sau cu excipienţii utilizați la prepararea lor și pot da naștere la alți produși toxici periculoși”, a explicat, pentru Jurnalul Naţional, farmacista Clara Popescu, fost vicepreşedinte al Colegiului Farmaciştilor din România (CFR). Potrivit acesteia, aruncate la gunoi, pastilele neutilizate ar putea fi recuperate de alte persoane și folosite sau chiar comercializate, iar aruncate în toalete ar putea infesta apele menajere cu substanțe periculoase, care nu pot fi distruse prin metode de epurare. Prin urmare, medicamentele trebuie să fie distruse ca deșeuri periculoase.
Pericolul contaminării, constant și real
Specialiştii din domeniul managementului deşeurilor toxice spun că, în ţara noastră, pericolul contaminării pânzei freatice cu substanțe toxice din deșeurile medicamentelor inutilizabile „nu este doar iminent, ci constant și real”. Astfel, au fost semnalate mai multe cazuri de îmbolnăviri după ce apa contaminată cu astfel de substanțe ajunse în pânza freatică a fost consumată de oameni direct din puțuri și fântâni, fără să fie tratată în prealabil.
Legislaţie făcută pe genunchi
Citește pe Antena3.ro
Traseul pastilelor expirate sau nefolosite de către pacienți este reglementată, oarecum, de câteva acte normative. Astfel, potrivit art. 38 din Ordinul MS 119/2014 „medicamentele expirate provenite de la populație vor fi depuse la farmacii sau puncte farmaceutice apropiate, în vederea eliminării finale, prin incinerare”.
Deşi, conform legislaţiei, ar trebui să ducem medicamentele expirate la cea mai apropiată farmacie, românii nu sunt educaţi în acest sens şi nici autorităţile responsabile din Sănătate nu prea se omoară cu informarea populaţiei. De ce? Poate şi pentru că legea – ca multe altele, de altfel – nu este completă şi clară.
Practic, documentul nu precizează care este procedura exactă de preluare şi depozitare a medicamentelor provenite de la populaţie, mai cu seamă că acestea pot veni cu o încărcătură biologică suplimentară, precum germenii sau virusurile de la pacienţi. Spre exemplu, Mycobacterium tuberculosis - un bacil aerob care cauzează tuberculoza - poate supravieţui în afara unui organism gazdă, în stare de endospor, timp de mai multe săptămâni.
La primirea medicamentelor în farmacie se încheie un proces verbal, în care pacientul trebuie să menționeze datele de identificare, medicamentele returnate (forma farmaceutică, concentrație, cantitate etc.) și motivul returnării. Ulterior, acestea sunt preluate de firme specializate și autorizate pentru această activitate și distruse de acestea, firme cu care fiecare farmacie are un contract de prestări servicii pentru distrugerea medicamentelor proprii care pot expira în farmacii.
„Pentru a proteja farmacia de eventuale încercări frauduloase de încărcare cu deșeuri periculoase de către alți operatori care dețin astfel de produse, farmacia va cere persoanei care solicită primirea lor dovezi ale deținerii legale (bonul de casă sau documentemedicale care atesta că pacientul a urmat tratamentul respectiv – prescripții medicale, carnet de sănătate, bilete de ieșire din spital, scrisori medicale, declarații ale medicului curant etc)”, ne-a explicat Clara Popescu.
Procedura distrugerii acestor produse toxice este foarte costisitoare, iar uneori persoanele care duc medicamentele expirate în farmacii sunt puse în situaţia de a fi refuzate. Există, de asemenea, şi cazuri în care pastilele colectate de farmacii au fost aruncate pe câmp.
“Din păcate, costurile pentru distrugerea medicamentelor expirate sunt foarte ridicate, iar farmaciile trebuie să suporte aceste costuri din veniturile proprii! Colegiul farmaciștilor a făcut demersuri pe lângă Agenția Națională de Mediu pentru elaborarea unui Plan național de distrugere a medicamentelor neutilizate de către pacienți, dar cred că acesta este ultimul lucru pe care agenția l-ar avea în vedere!”, mai spune farm. Clara Popescu.
Potrivit Stericycle România, una dintre companiile care se ocupă de deşeurile periculoase generate de sectoarele medical şi farmaceutic,„substanțele chimice din medicamentele care ajung la gropile de gunoi sunt spălate de apa de ploaie, ajungând în levigat și mai departe, în sol. Dacă depozitul de deșeuri este unul care nu respectă noile standarde de mediu, nu deține stație de epurare, nu are geo-membrană, levigatul ajunge în pânza de apă freatică”.
„Este necesară inițierea unui proiect privind implicarea tuturor generatorilor de deșeuri periculoase, respectiv: producători, distribuitori și farmacii, care să suporte împreună costurile generate de distrugerea acestora. Doar că trebuie ca cineva să aibă această inițiativă!” Clara Popescu, farmacist
Legislaţia nu precizează care sunt sancţiunile în cazul persoanelor care nu respectă obligaţia de a preda medicamentele neutilizate la o farmacie.
