Caracteristicile pieței sunt în continuă schimbare, iar transformările creează noi tipuri de nevoi. Posibilitatea de manipulare și falsificare a informațiilor în avantajul unor companii și în detrimentul altora a creat mari probleme unor afaceri importante, la nivel internațional. Criptomoneda, avalanșa de știri reale și false, evoluția tehnologică și a internetului, studiile științifice falsificate cu interpretarea intenționat greșită a cifrelor reale și rămânerea în urmă a capacității de a analiza corect situația de ansamblu sunt tot atâtea motive pentru a descoperi noi meserii.
Dacă strategiile de marketing și dezvoltare ale unor companii se bazau, până de curând, pe date clare și instrucțiuni universal valabile, astăzi s-a ajuns la un gad de incertitudine generalizat. Tocmai această incertitudine a creat și noi meserii, pentru care este nevoie de experți. Odată cu această evoluție accelerată a pieței, se dezvoltă și oferta educațională care vine în sprijinul meseriilor de mîine necesare astăzi, pentru a ajuta companiile să reziste în piața economică globală. “În contextul actual se simte deja nevoia unor programe de studiu disruptive, altfel de cum s-au făcut până acum, care să implice cunoștințe din domenii conexe, complementare chiar transversale, capabile să facă față unor feneomene complexe. Fake news nu amenință doar democrația, economia, securitatea, amenință un stil de viață, un set de principii la care am aderat și fără de care nu ne vedem sau nu ne putem proiecta în viitor. Fenomenul fake news este un instrument complex, în plină reinventare utilizat de actori privați sau statali cu diverse interese, legitime sau ilegitime și care au rafinat acest instrument analizând, dincolo de limita spațiului privat, comportamentul internauților aflând mai mult decât ar dori ei să se știe despre opțiunile lor și ceea ce îi motivează în alegerea pe care o fac. Pe scurt, s-a inventat modalitatea în care grupuri mari de oameni, triați în funcție de mesajele la care sunt sensibili, sunt, ca să folisim un barbarism, „targhetați” și influențați în opțiunile lor. Ori, singura modalitate de a prezerva democrația este educația. A discerne între minciună și adevăr între manipulare și exprimarea propriei voințe devine astăzi o datorie pe care n-o poți exercita decât în cunoștință de cauză”, spune Cătălin Buciumeanu, lector în cadrul unuia dintre programele de pregătire postuniversitară de Intelligence Economic Internațional, din cadrul Academiei de Studii Economice.
Neînțelegerea noilor fenomene duce la faliment
Evoluția pieței a adus și noi tehnologii, precum blockchain, care tind să acapareze multe domenii, cu mare repeziciune, însă foarte puțini înțeleg ce presupune această tehnologie. Practic, suntem în situația în care viteza de evoluție a fenomenelor economice este mult mai mare decât capacitatea de înțelegere a fenomenelor, astfel încât multe companii ar putea pierde oportunități de investiții și de dezvoltare, altele sunt în pericol de a da faliment. Specialiștii în noile domenii care deja aduc foarte mulți bani pe piața internațională sunt puțini, iar formarea lor este dificil de realizat în cadrul universitar care a funcționat până în prezent. „Ar fi util un program postuniversitar pentru a se înțelege noua tehnologie blockchain, pentru că societatea încă nu cunoaște potențialul imens al acesteia. Există o intenție de a lansa o criptomonedă românească, dar nu avem legislație pentru așa ceva. Alte țări au”, mai spune specialistul. Tehnologia blockchain stă la baza criptomonedelor care deja sunt cunoscute pe piața românească. Moneda bitcoin se poate cumpăra sau se poate produce, printr-un procedeu numit „mining”, pentru că se asociază cu ideea mineritului, a scoaterii aurului din pământ, făcut însă prin calcularea unor algoritmi matematici. „Metoda de „mining” presupune să cumperi un server special, dedicat „minării” de bitcoini. Îl conectezi la rețeaua de bitcoin din lumea înreagă, iar acel server lucrează la rezolvarea algoritmilor matematici și astfel vei fi remunerat în bitcoini”, explică George Rotariu, CEO Bitcoin România.
Tocmai pentru că este foarte greu de definit pentru un necunoscător, blockchainul ar trebui să se explice la cursuri foarte serioase, pentru că exact de înțelegerea acestei noi tehnologii depind deja foarte multe tranzacții și investiții ale firmelor. Specialiștii în acest domeniu sunt deja foarte căutați. Blockchain este un fel de registru digital descentralizat al computerelor, care face posibilă păstrarea datelor în mai multe terminale, nu într-un singur loc. „Blockchain este o tehnologie cu adevărat revoluționară. Cred cu tărie că poate reprezenta Noul Internet, un Internet 2.0 care va pune pe primul loc interesele utilizatorului și nu pe cele ale marilor companii care au ajuns să dețină monopoluri pe diferite nișe. Blockchainul este descentralizare, este cea mai bună expresie digitală a sintagmei „power to the people”, un fel de democratizare a Internetului. Mai mult, gestionarea bazelor de date făcându-se descentralizat eficiența crește enorm, iar costurile sunt mult mai mici. De asemenea, siguranța aplicațiilor construite pe blockchain este maximă datorită metodelor criptografice folosite.” a declarat Sergiu Drăgănuș, expert blockchain și membru fondator al Asociației pentru Tehnologii Avansate, organizație neguvernamentală care reunește cele mai importante companii din domeniul blockchain românesc.
Spcialiști pentru înțelegerea pieței
Alte noi domenii pentru care este nevoie de specialiști pe piața din România sunt Business intelligence, Competitive intelligence și Competitor intelligence, ale căror denumiri încă netraduse din limba engleză arată clar faptul că rapiditatea evoluției lor nu a lăsat nici măcar timp necesar pentru a se găsi echivalente în celelalte limbi. Sunt domenii foarte noi, despre care unii patroni români de companii nici nu au auzit încă, dar care sunt folosite de concurența lor. Pericolul necunoașterii acestor domenii și al ignorării noilor instrumente de lucru este chiar falimentul, sau, cel puțin, pierderi substanțiale de bani. „Competitive intelligence este un instrument de lucru ce a fost construit pentru mediul de business, pentru cei care trebuie să ia decizii pentru afacerea lor. Își fac o analiză, în baza căruia pot lua decizii. Competitive Intelligence presupune o analiză complexă a pieței, astfel încât să ai o viziune cât mai clară asupra țintei pe care vrei s-o atingi. La cursurile din România merg, în general, persoane din middle și top management, din diverse companii, chiar și acționari, directori de vânzări, chiar și directorii de departamente financiare. Nu este spionaj economic, în niciun caz. Competitive Intelligence oferă o imagine competentă într-o chestiune de interes pentru decident, pe baza căreia se poate o lua o decizie în cunoștință de cauză”, explică specialistul în Competitive intelligence Adriean Pârlog. Asta înseamnă să se țină cont de o serie de factori extrem de importanți și care fac parte din arsenalul de analiză al Competitive Intelligence.
Noi reguli ale jocului, în schimbare
Vechile metode și pregătirea specialiștilor din departamentele de Marketing nu mai sunt suficiente în situația actuală, când regulile jocului economic se chimbă, neanunțat, în timpul jocului. „Economia este un concept dinamic și capătă noi forme în fiecare zi. Peste dinanismul intrinsec mai vine și variabila legislativă și cea fiscală care transformă totul într-o junglă. În toată povestea actorul principal este omul care trebuie să aibă instrumentul potrivit pentru a lua în calcul toate aspectele: politice, economice, tehnologice, sociologice, geopolitice și de orice altă natură care pot aduce atingere mediului de business. Există și Competitor Intelligence, un alt domeniu care analizează concurența, studiază piața într-o formulă mult mai structurată decât o făceau până acum departamentele de marketing” și care țin cont de instrumentele de analiză de intelligence.
Tehnologia blockchain ar putea fi metoda cea mai simplă de a eradica și corupția financiară, pentru că fiecare va putea urmări, cu exactitate, unde s-a dus banul lui. Deocamdată nu avem legislație, dar urmează să se lanseze o asociție de tehnologie avansată, unde mai multe companii de IT și din zona financiară doresc să contribuie la viitoarea legislație. La nivelul UE, Tehnologia Blockchain a fost adoptată ca infrastructură critică și există un fond de investiții de 300 de milioane de euro al Comisiei Europene pentru asta. Din păcate România a întârziat la semnarea acordului celor 27 de state membre pentru noua piață digitală.
Deja piața de Fake News economic și-a făcut datoria și în zona criptomonedelor. Acum câteva zile a apărut o știre cum că un teren din Ploiești a fost vândut pe criptomonede în valoare de două milioane de euro.
Blockchain este tehnologia ce are la bază principiul descentralizării, fiind un fel de registru digital deținut de mai mulți în același timp. Acest registru descentralizat stochează anumite informaţii ce nu mai pot fi modificate ulterior. Informaţia introdusă e criptată în formule matematice şi fiecare formulă matematică autentifică şi validează o altă formulă matematică ce conţine alte date criptate la rândul lor. Această bază descentralizată de date conţine toate informaţiile tuturor tranzacţiilor ce implică valoare şi care sunt criptate pe blockchain, cu permisiunea de a le verifica autenticitatea în orice moment.