Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ministrul Muncii, Florin Manole, a pregătit o redefinire a gradelor de handicap, urmând să treacă la reevaluarea fiecărui caz în parte, după ce a ajuns la concluzia că există suspiciuni de fraudă, pentru că sunt zone în care au apărut brusc prea multe persoane cu dizabilități care consumă banii statului, iar acestea au fost diagnosticate de aceiași medici.
Ministerul Muncii și cel al Sănătății au pregătit un ordin comun pentru reîncadrarea în gradele de handicap. Nu este prima oară când cele două ministere dau un ordin comun prin care taie alocările bugetare pentru persoanele cu dizabilități. Foștii miniștri USR Dragoș Pîslaru și Vlad Voiculescu au reușit această „performanță deosebită” în 2016, când au tăiat banii pentru însoțitorii copiilor cu dizabilități, după ce le-au modificat încadrările în gradele de handicap - ceea ce s-ar putea repeta, acum, dar pentru toate persoanele cu dizabilități.
Goana noului ministru al Muncii după persoanele cu handicap a-nceput la jumătatea lunii trecute, când Florin Manole a făcut mai multe declarații publice legate de nevoia redefinirii dizabilităților. Acesta a pornit de la statisticile care arată că există zone ale României cu un număr de persoane cu dizabilități mult mai mare decât nivelul mediu pe țară, iar în unele perioade apar în aceleași zone foarte multe cazuri noi, diagnosticul fiind dat de aceiași medici. De aici au pornit suspiciunile cu privire la posibile fraude.
În România sunt înregistrate circa 967.000 de persoane cu dizabilități, reprezentând circa 4,45% din populație. Peste 98% sunt în îngrijirea familiei sau neinstituţionalizate şi doar 1,68% sunt îngrijite în instituţiile publice rezidenţiale de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi. Cele mai multe cazuri se regăsesc în regiunile Sud-Vest Oltenia, Sud-Muntenia şi Nord-Vest.
Statisticile arată că 43-44% din totalul persoanelor cu dizabilități sunt încadrate acum la handicap grav, iar cu handicap accentuat sunt 44-45%, doar 11-12% fiind cu handicap mediu şi uşor, în ultimii ani. Pe fondul creșterii cererii pentru instituționalizarea persoanelor cu handicap grav, numărul instituţiilor de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi (publice și private) a crescut, doar în primele 3 luni ale anului 2025, de la 746 la 811, dintre care 661 sunt publice şi 150 private cu servicii contractate, cele mai multe fiind „rezidențiale”, care includ centre de îngrijire şi asistenţă (35,26%) cu 8.099 de beneficiari, locuinţe protejate (39,81%) cu 1.892 de beneficiari şi centre de abilitare şi reabilitare (19,15%) cu 4.218 beneficiari - aceştia reprezentând 87,69% din numărul total de 16.203 persoane aflate în instituţiile rezidenţiale. Există și 12 centre de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică unde primesc îngrijire și asistență 1.452 de persoane cu dizabilități grave, reprezentând aproape 9% din total.
Ministrul a mai declarat că vor fi mult mai greu de obținut gradele „superioare” pentru care statul plătește mai mult. Acesta a menționat că obținerea certificatului de dizabilitate în grad grav sau accentuat va deveni mai dificilă pentru afecțiunile pe care medicii le consideră tratabile și controlabile prin medicație.
Săptămâna trecută, ministrul a revenit asupra acestor declarații, dând asigurări cu privire la corectitudinea încadrărilor în gradele de handicap, astfel încât să nu sufere persoanele care chiar a nevoie de ajutor din partea statului, dar să fie eliminate cazurile bazate pe fraudă. Există un Ordin comun al Ministerului Muncii și Ministerului Sănătății care va fi pus în transparență decizională săptămâna aceasta, privind reorganizarea încadrărilor în gradele de dizabilitate și reevaluarea celor care deja au certificate de handicap.
Între fraude și abuzuri, victimele vor fi aceleași
Fraude în acest sistem există și au fost pedepsite penal cazuri celebre, precum localități în care toți locuitorii erau declarați orbi, dar conduceau mașini. Există cazuri de falsificare a documentelor întocmite de asistenții sociali care primesc șpagă de la beneficiari, pentru a le asigura un salariu pentru însoțitori care în realitate sunt menajere plătite din banii statului.
Dar sunt și foarte multe cazuri de abuz care ar putea deveni mult mai grave după noul ordin al celor două ministere. De exemplu, persoane care și-au pierdut vederea parțial sau total și care vor fi considerate recuperabile, deși nu vor avea acces la tratamentele foarte scumpe care le vor fi recomandate.
Mai există sute de cazuri de membre amputate despre care medicii consideră că sunt recuperabile, în urma protezării - dar în cele mai multe situații persoanele cu aceste dizabilități nu au bani suficienți pentru a-și procura acele proteze. Tocmai de aceea sunt chemați periodic la reevaluare, considerându-se că între timp și-au făcut rost de proteze și n-ar mai avea nevoie de ajutor de la stat, redevenind apți de muncă.
Cele mai afectate au fost și vor fi în continuare exact persoanele cu dizabilități grave care sunt și sărace. Acestea și-ar putea pierde și micul ajutor venit acum de la stat, după ce au fost umilite ani la rând, chemate de la zeci sau sute de kilometri distanță pentru reevaluări, în condițiile în care drumurile costă mai mult decât primesc ajutorul social pe 3 luni.
Pericolul tratamentelor foarte scumpe și nesubvenționate
Nu vor mai primi niciun ajutor de la stat, nici grad de handicap cei pentru care medicii vor decide că se pot recupera prin tratamente - situație foarte gravă, pentru că aceste tratamente sunt foarte scumpe, iar statul nici măcar nu le asigură subvenție, nicidecum gratuitate.
În noile condiții de acordare a gradelor de dizabilitate este foarte posibil ca medicii care fac evaluările să ia în calcul existența pe piața liberă a unor tratamente de zeci sau sute de mii de euro care i-ar ajuta pe acești bolnavi, iar astfel să-i considere recuperabili, adică să nu le mai acorde gradul de handicap și nici ajutorul, deși acei oameni nu vor avea niciodată banii necesari pentru a beneficia de aceste tratamente - așa cum deja se întâmplă cu toate cazurile de boli rare din România.
Citește pe Antena3.ro
