Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nu va lăsați păcăliți de sărăcia din fața bisericii! Săracul de București vrea doar bani, atrage atenția părintele paroh Visarion Alexa. Foarte cunoscut în Militari, un cartier cu 100.000 de locuitori, preotul povestește cu mâhnire prin ce experiențe neplăcute a trecut cu așa-zișii nevoiași, care nu se sfiesc să profite de persoanele de bună credință și îi mint inclusiv pe oamenii bisericii. Psihologul Keren Rosner explică comportamentul falsului nevoiaş şi arată de ce e atât de diferit de persoanele care sunt cu adevărat defavorizate social.
„Din 2004, sunt preot la aceeași biserică din cartierul Militari și am o viziune un pic mai amplă asupra fenomenului săracilor care își petrec ziua în jurul bisericii”, povesteşte preotul Visarion Alexa. „Avem un grup de tineri care încearcă să monitorizeze aceste persoane care pretind că au nevoie de ajutor. Am încercat să le ajutăm cu haine, cu mâncare, cu bani, cu plata chiriei. De fapt, s-a dovedit că au profitat de bunăvoința acestor tineri. Biserica a devenit o sursă de venit substanțial pentru aceste persoane care nu prestează niciun fel de muncă”.
Nevoiaşi în haine scumpe
Un exemplu: „Familie de rromi, femeie singură cu trei copii. Am luat copiii, am plătit chirie, am angajat meditatori pentru cei mici, ca să recupereze deficiențele de învățare. I-am ajutat să își facă acte, le-am acordat susținere totală. Au trecut anii, au avut nevoie de obiecte în casă sau de bani pentru rezolvarea unor probleme de sănătate - mamei i-am dat bani pentru dantură. De curând, am aflat că fata de 12 ani a fost cumpărată de altă familie, a fost dată spre măritiș. În prezența noastră, cei din familie pozau în oameni nevoiași, purtau haine vechi, ponosite, în fotografii erau în haine scumpe, frecventau locuri scumpe. A fost o mâhnire mare pentru noi, fata nu mai face școală. Neexistând documente care să ateste căsătoria tradițională, autoritățile nu pot interveni”.
Săracii refuză să vină la masă
Citește pe Antena3.ro
Alt caz: „Un copil cerșea în fața bisericii. De fapt, făcea parte dintr-o rețea specializată în cerșetorie, iar noaptea se prostitua. Oamenii nu își dau seama de aceste aspecte atunci când bagă mâna în buzunar ca să dea bani cuiva de pe stradă. Dăm bani unor oameni care, de fapt, au nevoie de educație și civilizație”.
Părintele îşi aminteşte că, la un moment dat, a vrut să ofere o masă caldă oamenilor nevoiași din cartier: „Am găsit o fundație, am anunţat persoanele care veneau tot timpul în fața bisericii. Nu a venit nimeni la masă. Am rămas cu mâncarea, spre rușinea noastră: 10-15 l de ciorbă, 10 kg de tocană, salată. Firma care a oferit mâncarea a rămas foarte uimită că există săraci care să nu vrea să mănânce...”
Pomana ajunge la gunoi
Altă situație, pe care preotul a semnalat-o enoriașilor: „Știți că, sâmbăta, există tradiția parastasului pentru cei adormiți. Sunt mulți oameni care aduc pachete cu alimente și le împart persoanelor sărace aflate în fața bisericii. Paradoxul este că eu găsesc mâncarea aruncată în spatele bisericii. E trist. I-am întrebat de ce fac asta, mi-au răspuns că nu pot mânca tot. Cerșetorul urban de București este o categorie aparte, vrea doar bani”.
Amărăşteni cu pretenţii
Săracul de București nu are nevoi, ci cerințe. Nu se mulțumește cu ceea ce i se oferă, are așteptări, în funcție de preferințe, explică psihologul Keren Rosner. „Este diferit de săracul care, prin definiție, are foarte multe trebuinţe. Atitudinea lui este de pe poziția celui care cere cu autoritate, nu cu umilință. Bunăvoința nu este apreciată, ci privită ca un gest firesc, așteptat, ca și cum ai fi dator să faci ceva pentru el”. Comportamentul falsului sărman devine unul agresiv, de respingere dacă nu anticipezi realele lui pretenţii. „Săracul de București nu e genul care să fie recunoscător. Are atitudinea celui intolerant, care te face să te simți vinovat fiindcă tu ești cel care poate să-i ofere”.
Bucureşti-Ilfov, cea mai mică rată a sărăciei
Sărăcia este inegal distribuită la nivelul țării noastre. București-Ilfov este zona cu cea mai mică rată a sărăciei, 6,1%, potrivit ultimului studiu al Institutului Naţional de Statistică - INS, intitulat „Dimensiuni ale incluziunii sociale în România” şi publicat în 2018. Cele mai sărace zone sunt regiunile nord-est şi sud-vest Oltenia, unde rata sărăciei este de 5 ori mai mare decât în Capitală. În regiunile sud-est şi sud-Muntenia, rata sărăciei este de 4 ori mai mare decât în regiunea București-Ilfov.
Datele Eurostat arată că mai mult de o treime din populație era expusă riscului sărăciei sau excluziunii sociale în trei state membre: Bulgaria (38,9%), România (35,7%) și Grecia (34,8%). La polul opus al scalei, se aflau Cehia (12,2%), Finlanda (15,7%), Slovacia (16,3%), Țările de Jos (17,0%), Slovenia, Franța (17,1%) și Danemarca (17,2%).
Părintele Visarion Alexa a trăit experienţe neplăcute cu săracii din Capitală, care îşi petrec toată ziua în jurul bisericii
