Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În anul 2019, infecțiile cu bacterii rezistente la medicamente au fost asociate cu circa cinci milioane de decese, la nivel global, iar aproape 1,3 milioane de oameni murit direct din cauza rezistenței antimicrobiene (AMR - Antimicrobial Resistance), arată cel mai amplu studiu de până acum, publicat recent în prestigioasa revistă medicală The Lancet. Iar ultimii doi ani de pandemie, în care s-au prescris frenetic antibiotice în infecții virale, au accelerat apariția super-bacteriilor. Medicii avertizează că, dacă nu ne schimbăm acest „comportament iresponsabil”, în următorii ani, orice rană sau infecție considerată banală ar putea să fie fatală, așa cum se întâmpla cu un secol în urmă, înainte de a se descoperi penicilina.
Rezistența antimicrobiană este o cauză majoră de deces la nivel global, potrivit celei mai cuprinzătoare analize, publicate până în prezent, asupra impactului global al AMR. Oamenii de știință au analizat 471 de milioane de dosare medicale din 204 țări și teritorii și au ajuns la concluzia că, în anul 2019, infecțiile cu bacterii rezistente la antibiotice au jucat un rol în moartea a 4,95 de milioane de oameni, la nivel mondial. Analiza a arătat, de asemenea, că rezistența la antibiotice a fost direct responsabilă pentru 1,27 de milioane de decese la nivel global.
„Adică mai multe decese decât cele generate de malarie și HIV, la un loc. Situația este extrem de alarmantă, deoarece se estimează că cel puțin 1,27 de milioane din aceste decese ar fi putut fi prevenite”, spune pediatrul Mihai Craiu, pe pagina sa „Spitalul Virtual pentru Copii”. Prin comparație, în același an, HIV/SIDA au cauzat 860.000 de decese, iar malaria, 640.000.
E.coli și Stafilococul auriu
Potrivit cercetătorilor, sunt șase agenți patogeni identificați în studiu ca fiind cauza celor mai multe decese asociate rezistenței antimicrobiene. Este vorba despre Escherichia coli, Staphylococcus aureus, Klebsiella pneumoniae, Streptococcus pneumoniae, Acinetobacter baumannii și Pseudomonas aeruginosa, iar acești germeni au fost catalogați de OMS ca fiind agenți patogeni prioritari.
Escherichia coli (E.coli) și MRSA (Stafilococ auriu meticiclino-rezistent) se numără printre bacteriile rezistente la medicamente care au dus la cele mai multe decese, arată studiul. De exemplu, doar MRSA a dus direct la peste 100.000 de decese în 2019, au descoperit cercetătorii.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, deși acest fenomen al creșterii rezistenței antimicrobiene are loc în mod natural, utilizarea abuzivă a antibioticelor la oameni și la animale accelerează procesul. Iar pandemia de COVID-19 a crescut incredibil de mult consumul de antibiotice, fiind prescrise frenetic în infecțiile cu virusul SARS-CoV-2, şi a favorizat înmulțirea acestor super-bacterii.
Citește pe Antena3.ro
Bacteriile învață să tolereze antibioticul în 11 zile
La fel ca și virusurile, bacteriile se luptă să supraviețuiască și, atunci când se întâlnesc cu antibioticele, suferă mutații astfel încât să capete rezistență.
„Pandemia tăcută a super-bacteriilor” a numit-o, nu demult, microbiologul spaniol Gonzalez Zorn, care spune că bacteriile se înmulțesc la fiecare 20 de minute și, uneori, mutațiile pe care suferă devin un scut împotriva unui antibiotic. Și mai grav este că super-bacteriile pot transmite aceste noi gene de rezistență altor bacterii din aceeași familie.
„Adaptarea le permite să trăiască într-un mediu care are antibiotic, apoi în alt mediu care are același antibiotic de 10 ori mai concentrat, apoi de 100 și în final de 1.000 de ori mai concentrat. (....) În 11 zile, bacteriile au învățat să tolereze antibioticul și s-au adaptat treptat la concentrații din ce în ce mai mari. De 1.000 de ori mai mari”, a explicat cunoscutul pediatru Mihai Craiu, într-o postare pe Facebook.
Un dezastru anunțat
Obiceiul de a prescrie antibiotice, în mod eronat, la orice boală virală este neschimbat, mai spune dr. Craiu, astfel că în prezent se petrece „un fenomen global ce a fost prezis de mai multă vreme”.
De fapt, chiar Sir Alexander Fleming – medicul și bacteriologul scoțian care, în 1928, a descoperit penicilina – a avut această revelație, și anume că medicamentul-minune de acum aproape 100 de ani „își va pierde în timp «superputerile», iar lumea în care vom trăi, după ce aceasta se va fi întâmplat, va fi una sumbră”, explică medicul pediatru, subliniind că milioane de oameni vor muri de boli obișnuite, care ar fi putut fi tratate cu ușurință în prezent.
„Dacă nu încetăm cu acest comportament iresponsabil în fața AMR, vom avea de suferit. Nu contează «cine este de vină», ci contează cum facem să nu ajungem să murim, pe capete, de boli aparent vindecabile în prezent, cum ar fi pneumonia sau infecția urinară. Nu peste mii de ani... Ci vom muri chiar noi și copiii noștri. Acum, în deceniile care vor veni. (...) De salvat ne vom putea salva doar prin educație și prin respectarea regulilor. Sunt sceptic și îngrijorat. Pentru că noi, românii, avem probleme și cu educația, și cu regulile”, atrage atenția pediatrul.
„Ce fac bacteriile când se întâlnesc cu antibioticele? Învață. Și suferă mutații, astfel încât să capete rezistență”, spune conf. dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru.
