Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O iniţiativă legislativă a opt parlamentari UDMR prin care se propune ca persoanele condamnate la cel mult un an de închisoare să îşi execute pedeapsa în arest la domiciliu a trecut tacit de Senat, urmând să treacă la Camera Deputaţilor, camera decizională pentru trimiterea acesteia la promulgare. Legea îşi propune să modifice mai multe aspecte ale executării pedepselor în aşa fel încât să ducă la evitarea aglomerării din închisori.
Potrivit proiectului senatorilor UDMR, pe lângă executarea automată a sentinţei de sub un an prin arest la domiciliu, supraaglomerarea închisorilor ar mai putea fi evitată şi prin alte măsuri precum reducerea pedepsei cu 20 de zile pentru fiecare lucrare ştiinţifică elaborată şi publicată în timpul petrecut după gratii sau posibilitatea liberării condiţionate după executarea a jumătate de pedeapsă şi nu două treimi ca până în prezent. "Având în vedere problemele sistemului penitenciar din România privind supraaglomerarea și condițiile necorespunzătoare de detenție, care au fost constatate pe parcursul mai multor ani de CEDO printr-o serie de hotărâri, se impune modificarea legislației pentru a remedia probleme constatate și pentru a evita o hotărâre pilot a Curții împotriva României", se arată în expunerea de motive a actului normativ. Iniţiativa legislativă ar duce la modificarea articolului 100 din Codul penal în aşa fel încât liberarea condiționată în cazul pedepsei care nu depășește 10 ani de închisoare să poată fi aplicată dacă cel condamnat a executat cel puțin jumătate din durata pedepsei și nu două treimi cum este în prezent. Pentru pedepse mai mari de 10 ani, cel condamnat ar putea fi eliberat condiționat dacă a executat două treimi din pedeapsă și nu trei pătrimi cum este în prezent. De asemenea, cei cu pedepse mari pot beneficia de liberarea condiționată după 15 ani de închisoare executați și nu 20 de ani cum este legislația în vigoare. De asemenea, ar urma să fie modificată Legea 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate în aşa fel încât persoanele condamnate la închisoare între 3 și 13 ani pentru fapte comise fără violență sau cele condamnate pentru pedepse între un an și 3 ani închisoare pentru fapte comise cu violență, să își execute inițial pedeapsa în regim semideschis de detenție. Conform iniţiativei legislative, munca în închisoare va conta mai mult la reducerea pedepsei executate. Astfel, trei zile de muncă renumerată vor însemna patru zile reduse, două zile de muncă neplătită vor însemna trei zile reduse, iar o noapte muncită va însemna două zile reduse.
Legea a trecut tacit de Senat, adică fără să fie dezbătută în termenul alocat de la data depunerii pentru aceste proceduri. Acest termen a expirat pe 6 noiembrie, nota prin care se ratifica aprobarea fiind citită ieri
