Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
AMI, o organizație care oferă servicii de sănătate pentru gravide, mame și nou-născuți, servicii medicale și navigare în sistemul medical pentru peste 5.500 de beneficiari lunari - persoane vulnerabile și refugiate - arată că 64 de femei ucrainene înregistrate în baza de date a organizației au născut în sistemul de sănătate public din România în perioada mai 2022 - iulie 2023 și că majoritatea au reclamat o serie de probleme și abuzuri în ceea ce privește experiența la naștere în spital.
Potrivit asociației, în 100% din situații refugiatele ucrainene au reclamat lipsa posibilității de a avea alături partenerul sau o persoană de sprijin sau translatorul pus la dispoziție de organizație, precum și separarea nou-născutului de mamă după naștere, inclusiv pe perioade de peste 24 de ore, în condițiile în care ghidurile Organizației Mondiale a Sănătății, standardele de calitate și alte ghiduri internaționale bazate pe dovezi indică și recomandă contactul neîntrerupt între mamă și nou-născut pentru a atinge cea mai bună stare de sănătate, startul optim în viață și pentru a asigura inițierea alăptării.
Totodată, asociația arată că în majoritatea cazurilor au fost reclamate refuzurile spitalelor privind vizita membrilor familiei după naștere, dar și o serie de probleme legate de îngrijirea postnatală a nou-născutului, în special lipsa sprijinului pentru inițierea și menținerea alăptării.
Alte probleme semnalate au fost legate de îngrijirea postpartum a femeii, lipsa de explicații din partea echipei medicale privind decizia de a finaliza sau de a programa nașterea prin cezariană și hrănirea imediată a bebelușului cu biberonul, în mod nejustificat.
Nașterile au avut loc în spitale publice din București (58), Iași (2), Constanța (1), Brașov (1), Galați (1) și Alexandria (1), 34 prin cezariană și 30 pe cale vaginală.
„Cu toate aceste probleme se confruntă zi de zi orice gravidă în România. Sunt probleme care există de ani de zile, s-au amplificat în ultimii ani, iar pentru femeile refugiate au avut un impact și mai grav. Lipsa accesului la îngrijire antenatală în sistemul public, la asistență bazată pe dovezi la naștere, practicile neconforme și dăunătoare de după naștere din maternități duc România la unele dintre cele mai mari rate de mortalitate maternă și infantilă din Europa, dar și la zeci de mii de complicații de sănătate pentru mame și copii în fiecare an. În ultimii ani, rata de mortalitate maternă a crescut, ajungând de peste trei ori mai mare decât media europeană, în condițiile în care România și-a asumat în obiectivele de dezvoltare durabilă că până în 2030 va ajunge sub media Uniunii Europene, această medie fiind chiar mai mică decât a țărilor europene, atât la mortalitatea maternă, cât și la cea infantilă. România nu doar că va rata aceste ținte, dar observăm că aceste rate cresc continuu. Ne aflăm într-un punct în care trebuie instituită o alertă națională de risc pentru sănătatea publică”, a declarat Irina Mateescu, moașă licențiată, vicepreședintă a Asociației Moașelor Independente.
„De asemenea, au existat numeroase promisiuni din partea medicilor din maternitățile publice din România legate de prezența la naștere a unui medic anume pentru beneficiare. Menționăm că această practică este ilegală și abuzivă și că în cele mai multe cazuri duce la programarea de cezariene, în funcție de garda și programul medicului, pentru că acesta nu are răspundere medicală în afara orelor de program. Fenomenul conduce la creșterea ratei cezarienelor nejustificate, la intervenții inutile și dăunătoare, dar și la o lipsă accentuată de confort pentru gravidele care ajung în travaliu și sunt preluate de alt medic. Femeia gravidă trebuie informată că, în sistemul public, va fi asistată de medicul de gardă prezent în spital și disponibil, fără a exista nicio presiune pentru a grăbi nejustificat travaliul sau de a efectua o cezariană nenecesară. Numărul îngrijorător de mare de operații cezariene, lipsa sprijinului și a îngrijirilor perinatale prietenoase, centrate pe nevoile mamei, nou-născutului și ale familiei, practicile în care bebelușii sunt despărțiți de mamele lor după naștere, în care alăptarea nu este sprijinită se traduc într-o stare de sănătate fizică precară și un start psiho-emoțional negativ, uneori traumatizant, ducând și la complicații privind sănătatea mintală și bunăstarea unei familii”, a mai declarat Irina Mateescu.
Citește pe Antena3.ro
Asociația Moașelor Independente a mai realizat și o analiză de nevoi ale refugiaților ucraineni din propria bază de date privind serviciile și asistența medicală necesară. Aceasta a vizat perioada octombrie 2022 - iunie 2023, iar chestionarul a fost aplicat la nivelul a 1.929 de persoane în calitate de reprezentanți ai familiilor înregistrate în baza de date a organizației, fiecare familie având, în medie, patru persoane. În privința serviciilor medicale necesare pentru reprezentantul familiei, pentru copii și persoane din îngrijirea acestuia, a rezultat că majoritatea au avut nevoie de serviciile unui medic pediatru, ale unei moașe, de vaccinare, de ajutor în alăptare și în înțărcare și de consiliere cu privire la îngrijirea nou-născutului.
Asociația Moașelor Independente mai arată că, în urma acestei analize, a reieșit totodată că 129 de persoane au ales să plece în Ucraina pentru a accesa servicii medicale de diferite specialități din cauza lipsei accesului în România la respectivele servicii.
Principalele bariere au fost reprezentate de costurile crescute pentru proceduri, lipsa accesului în sistemul public sau în timp util pentru realizarea anumitor proceduri, tratamente și investigații, bariera lingvistică și lipsa de informații despre accesarea serviciilor, tratamentelor sau procedurilor necesare.
Principalele specialități pentru care refugiații ucraineni au căutat îngrijire în Ucraina au fost cele de obstetrică-ginecologie, imagistică și stomatologie. Totodată, au existat cazuri în care refugiații s-au întors în Ucraina pentru screening prenatal, investigații paraclinice pentru sarcină sau ginecologie, pentru consult și tratament pentru diabet, chimioterapie și controale oncologice, pentru intervenții chirurgicale, cardiologie, vaccinare pediatrică și consult și control psihiatric.
„Din nefericire, lipsa de acces la îngrijire antenatală, la consultații și screeninguri decontate în sistem public de CNAS forțează refugiatele din Ucraina să caute îngrijire în țara lor, în ciuda riscurilor de a călători gravide într-o țară aflată în război. Unul dintre cazurile marcante a fost cel al unei gravide în luna a noua de sarcină, însărcinată cu al patrulea copil, care a plecat, cu autobuzul, să nască în Ucraina, după mai multe încercări eșuate de a accesa servicii sigure în România. Toate aceste obstacole cu care se confruntă femeile din România, mai ales din comunități vulnerabile, au un impact semnificativ asupra sănătății lor sau a copiilor. În număr covârșitor, gravidele din România, care nu au bariera de limbă și care cunosc sistemul de îngrijiri prenatale de aici, nu dispun de acces la monitorizarea sarcinii în sistemul public. Practic, în România, în momentul de față, este o excepție ca o femeie să își poată urmări sarcina în sistemul public, să aibă condiții minime de siguranță, să aibă acces la servicii medicale pentru a-și proteja propria sănătate și pe a nou-născutului. De aceea, am transmis prim-ministrului și ministrului Sănătății o serie de măsuri și recomandări urgente și necesare în vederea asigurării accesului la aceste servicii”, a declarat Irina Mateescu, vicepreședintă a Asociației Moașelor Independente.
De la începutul războiului din Ucraina, Asociația Moașelor Independente a furnizat asistență refugiaților sosiți în România în peste 60.000 de cazuri. Este vorba fie despre ajutor medical urgent, servicii medicale, educație pre și postnatală, consultații cu moașa, adăpost, hrană, îmbrăcăminte și necesități de bază, fie acces la servicii de sănătate materno-infantilă, sănătate sexuală și reproductivă, cursuri de limba română și engleză, educație și activități recreative pentru copii, sprijin juridic, psihologic și social, alături de servicii de traducere, înscriere la medicul de familie, activități de integrare pentru adolescenți, informare și prevenire a violenței de gen. Totodată, a pus la dispoziția refugiaților din Ucraina un call-center dedicat și a angajat în echipa sa 20 de refugiați ucraineni.
(sursa: Mediafax)
