RMN-urile, CT-urile și ecografiile, „citite” de la distanță

Proiectul de ordin aflat în dezbatere publică la Ministerul Sănătății stabilește, practic, normele specifice de organizare și funcționare a teleradiologiei, care este un serviciu medical ce face parte din telemedicină și care constă în: transmiterea electronică a imaginilor radiologice cu ajutorul tehnologiilor digitale de captare a imaginii, în scopul interpretării lor de către specialiștii în radiologie-imagistică medicală și stabilirii unui diagnostic, dar și în schimbul de imagini radiologice și date referitoare la pacient între entități medicale (spitale, policlinici etc.) cu locații geografice diferite, în scopul interpretării primare a imaginilor sau în vederea consultării experților și revizuirii clinico-imagistice.

Totodată, telemedicina în medicina nucleară „se referă la interpretarea unei examinări imagistice sau obținerea unei alte opinii medicale”.

Practic, aceste servicii de telemedicină nu vor fi folosite doar pentru „citirea” inițială a imaginilor unui CT sau RMN, ci și în cazul pacienților care solicită o a doua opinie medicală sau pentru schimbul de opinii între radiologi.

„Scopul actului medical de teleradiologie este reprezentat de:

1. interpretarea primară a imaginilor radiologice;
2. reinterpretarea imaginilor radiologice pentru obținerea unei alte opinii medicale;
3. schimb de opinii medicale între mai mulți medici de specialitate radiologie și imagistică medicală, aflați la distanță de instituţia unde au fost realizate imaginile radiologice - teleexpertiză radiologică”, se arată în proiect.

Pentru ce tip de investigații se va putea recurge la teleradiologie

În privința tipurilor de servicii medicale pentru care se va putea practica teleradiologia, documentul precizează că este vorba despre:

- examinările radiologice convenţionale,

- computertomografie (CT),

- mamografie,

- ecografie,

-  imagistică prin rezonanţă magnetică (IRM)

- osteodensitometria DXA.

Însă pentru reinterpretări în vederea obținerii unei alte opinii medicale, va fi permisă practicarea în sistem de teleradiologie și pentru examinările de medicină nucleară sau hibride: scintigrafia, tomografia computerizată cu emisie monofotonică (SPECT), tomografia cu emisie de pozitroni (PET), tomografia cu emisie de pozitroni și computer tomografia, integrată într-un singur echipament (PET-CT), tomografia cu emisie de pozitroni și rezonanța magnetică, integrată într-un singur echipament (PET-RM).

Reprezentanții Ministerului Sănătății spun că implementarea acestui sistem va aduce beneficii atât pentru pacienți, prin creşterea accesibilităţii acestora la diagnosticul radiologic, cât și pentru sistemul medical, deoarece va sprijini „unităţile sanitare care nu au disponibil suficient personal medical calificat pentru interpretarea examinărilor radio-imagistice”.

Pe de altă parte, în document se precizează că teleradiologia nu va înlocui actul medical direct al radiodiagnosticului, care va fi practicat ori de câte ori este posibil. De asemenea, niciun medic radiolog nu va putea fi obligat să practice teleradiologia.

Spre deosebire de alte domenii ale telemedicinei, în acest caz sunt impuse anumite standarde tehnice minime în ceea ce privește calitatea imaginilor și a conexiunii la internet. Astfel, va fi „interzisă practicarea teleradiologiei pe imagini digitizate (scanate, fotografiate etc.) sau care au rezoluţia mai mică decât rezoluţia originală de obținere sau de stocare în PACS (sistem digital de arhivare și comunicare a imaginilor radiologice - n.r.).

Cum se va face transmiterea și interpretarea datelor

Documentul arată și care vor fi pașii concreți care vor fi făcuți în situația în care o unitate medicală are, să spunem, asistenți medicali specializați în domeniul radiologiei, care pot face pacienților radiografii sau investigații CT sau RMN, dar nu are medic specialist în acest domeniu.

Conform proiectului, „relațiile dintre entitățile implicate în actul de teleradiologie” vor arăta astfel:

„a)      obținerea imaginilor radiologice aferente examinării pacientului este efectuată la sediul beneficiarului (clinica/spitalul în care se face fizic investigația medicală – n.r.), la indicația medicului solicitant;

b)        obținerea imaginilor se efectuează utilizând protocoalele standard de lucru și/sau protocoale de lucru indicate de medicul radiolog;

c)         beneficiarul transmite furnizorului (clinica/spitalul care are angajat un specialist în radiologie) imaginile obținute precum şi toate datele medicale relevante privind pacientul;

d)        furnizorul asigură accesul neîngrădit al medicului radiolog la toate imaginile şi informaţiile pe care le deţine despre pacient;

e)        radiologul analizează imaginile şi, în contextul clinic al pacientului, formulează interpretarea radiologică cuprinsă în raportul radiologic al cazului;

f)         radiologul remite furnizorului raportul radiologic;

g)        furnizorul remite raportul radiologic beneficiarului;

h)        beneficiarul remite raportul radiologic medicului solicitant şi pacientului”.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în anul 2022, numărul specialiștilor în Radiologie-imagistică medicală a fost de 2.071, la nivel național, și numai 114 specialiști în medicină nucleară. Majoritatea activează însă în sistemul medical privat.