Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În 2018, numărul nou-născuţilor care au venit pe lume în România a coborât sub 200.000 de mii, cel mai mic din ultimii 50 de ani. Potrivit Raportului de audit al performanței privind finanțarea învățământului preuniversitar, făcut de Curtea de Conturi, scăderea bruscă a început din 1990, având efecte negative de lungă durată asupra sistemului de învăţământ.
Conform raportului, primele grupe de vârstă care au preluat şocul demografic declanşat de migraţia masivă de după Revoluţie au fost şcolarii din învăţământul primar şi gimnazial. În perioada 1990-2016, populaţia de 5-9 ani a scăzut de la 1,72 milioane la 1,06 milioane (47%). „Scăderea accentuată a populaţiei de 0-4 ani în perioada 1990-1995, ca urmare a reducerii natalităţii şi creşterii rapide a migraţiei, s-a propagat în populaţia din grupa de vârstă 5-9 ani în anul 2000, dată de la care evoluţia devine lent descendentă”, potrivit Curții de Conturi.
Tot mai puţine şcoli
Diminuarea numărului de nou-născuţi a avut efecte puternice asupra sistemului de învăţământ preuniversitar. De exemplu, numărul copiilor înscrişi în grădiniţe a scăzut constant. În anul şcolar 2009-2010, s-au înregistrat 666 mii de copii înscrişi în grădiniţe, iar în 2014-2015 numărul copiilor a scăzut la 559 de mii de copii. Odată cu grădiniţele, şi numărul şcolilor primare şi gimnaziale a cunoscut, de asemenea, o diminuare de la 4.623 unităţi în 2009-2010, la 4.050 unităţi în 2014-2015. Numărul elevilor care au fost înscrişi în ciclul primar şi gimnazial s-a redus de la 1,73 milioane de copii în anul şcolar 2009-2010 la 1,66 milioane elei în anul școlar 2017-2018.
Infertilitatea, printre cauze
Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, opt judeţe au înregistrat în 2018 rate ale fertilităţii scăzute. Topul este condus de Brăila, cu 26,9 născuţi-vii la 1.000 femei de vârstă fertilă. Rate scăzute (sub 30 născuţi-vii la 1.000 femei de vârstă fertilă) s-au înregistrat şi în judeţele Caraş-Severin, Galaţi, Gorj, Hunedoara, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea. În mediul rural, rata fertilităţii este superioară celei din mediul urban, excepţie făcând judeţul Ilfov.
Cum încurajează Ungaria natalitatea
Citește pe Antena3.ro
Populația Ungariei de 9,8 milioane a scăzut cu aproape un milion din 1980. Pentru a evita un eventual dezastru demografic, premierul Viktor Orban a anunţat o serie de măsuri pentru a mări natalitatea. Acestea includ extinderea unui program de împrumuturi pentru familiile cu cel puţin doi copii, pentru a-i ajuta să cumpere locuinţe, subvenţionarea achiziţiei de maşini şi scutirea de la plata impozitului pe venit în cazul femeilor cu cel puţin patru copii. În acelaşi timp, femeile cu vârste de sub 40 de ani care se căsătoresc pentru prima oară vor avea dreptul la un împrumut subvenţionat de 10 milioane de forinţi (36.000 de dolari).O treime din datorie va fi ştearsă la naşterea celui de-al doilea copil şi întregul împrumut după al treilea copil.
Vârsta medie a mamei la naştere a fost de 28,6 ani, în uşoară creştere. În mediul rural, ea fost mai mică, 27,0 ani, comparativ cu cea din mediul urban, unde vârsta medie la naştere a fost de 29,8 ani.
