Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un scandal continuă să ţină pe jar opinia publică din Constanţa. Excavările pentru fundaţia unui imobil P+4, bloc ce urmează a fi ridicat în centrul istoric al oraşului, au fost realizate fără supraveghere arheologică, într-o zonă cu posibile vestigii antice. Martorii caută – şi găsesc! – fragmente ceramice în pământul luat de la locul faptei, beneficiarul lucrărilor e acoperit cu acte şi avize, autorităţile ridică din umeri.
În 2016, când a fost îngrădită o bucată din spaţiul verde cuprins între statuia Lupoaicei şi Tribunalul Constanţa, constănţenii au aflat că la adresa strada Traian - bulevardul Tomis 49 A se construieşte ceva. Beneficiarul (SC Bueno Comp SRL) avea toate avizele - şi certificat de urbanism, şi PUD, şi autorizaţie de construire. Conform legii, s-a făcut cercetare arheologică preventivă, iar în primăvara lui 2017 Direcţia Judeţeană pentru Cultură Constanţa a emis un certificat de descărcare de sarcină arheologică pentru terenul respectiv. La propunerea arheologilor, au fost delimitate zone pentru conservare. „Până la începerea lucrărilor de intervenție în zona cu vestigiile arheologice, pe toată durata șantierului de construcție a clădirii, zidurile antice vor fi conservate și protejate prin acoperire”, se arată în avizul înaintat anul trecut beneficiarului, de către Direcţia Judeţeană pentru Cultură Constanţa.
Distrugeri cu excavatorul
Pe 18 ianuarie anul curent au început efectiv lucrările. Andrei Neagu, proprietarul unui magazin de artă veche şi pasionat de istoria oraşului, s-a dus să vadă ce se întâmplă. „Am sesizat faptul că, excavându-se, s-au depăşit limitele trasate de martorii topografici plasaţi de arheologi, atunci când s-a făcut descărcarea de sarcină arheologică”, spune el. „Aşa că am stat acolo, timp de câteva ore, şi am filmat cum cupa excavatorului descoperă accidental şi distruge ceea ce par a fi vestigii antice”. Filmul lui Andrei Neagu, transmis live pe Facebook, i-a indignat pe constănţeni. Neagu le-a adus aminte că, în aceeaşi zonă, la doar câteva sute de metri distanţă, a fost descoperită în 1962 celebra statuetă Glycon.
Specialiştii se autosesizează
La data de 20 ianuarie, câţiva arheologi s-au autosesizat şi au venit la locul faptei. Din filmările realizate de Neagu, se vede clar că specialiştii constată că excavările s-au făcut în afara ariei marcate de ei. Andrei Neagu explică: „Planul de amplasare a clădirii a fost uşor schimbat, ulterior descărcării arheologice realizate cu patru ani în urmă, iar arheologii nu au fost înştiinţaţi de asta”.
Drept urmare, Andrei Neagu a făcut o sesizare la Direcţia Judeţeană pentru Cultură. De acolo, i s-a răspuns că beneficiarul SC Bueno Comp SRL are toate documentele şi avizele necesare, de la Ministerul Culturii în jos, şi că urmează ca şi specialiştii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) să formuleze o opinie.
Fără supraveghere arheologică
Punctul de vedere al MINAC a fost formulat, pe 23 ianuarie, şi este semnat de arheolog drd. Aurel Mototolea şi de cercetător științific dr. Sorin Marcel Colesniuc, directorul instituţiei. În document se spune că, urmare a sesizării lui Neagu, s-au sistat provizoriu lucrările de construcţie şi că beneficiarul a înaintat o cerere pentru încheierea unui contract de supraveghere arheologică.
Andrei Neagu afirmă însă că acel contract nu a mai fost contrasemnat de beneficiar, care a reluat, în noaptea de 23 ianuarie, excavaţiile, fără arheologi prin preajmă. Neagu a filmat totul, a fost bruscat de lucrătorii de pe şantier, a fost luat cu salvarea, a făcut plângere la Poliţie.
Beneficiarul pune condiţii
Ieri, Andrei Neagu a anunţat Facebook faptul că arheologi şi activişti civici au găsit locul unde a fost descărcat pământul excavat de pe şantier - şi au descoperit resturi ceramice.
L-am contactat pe directorul MINAC, Sorin Marcel Colesniuc. Legat de fragmentele ceramice, domnia sa a spus că nu există dovada clară că pământul în care au fost descoperite provine de pe şantierul beneficiarului SC Bueno Comp.
L-am întrebat pe director dacă beneficiarul a semnat acel contract de supraveghere arheologică. „Până în clipa de faţă, nu. Noi am încheiat contractul, l-am semnat, l-am ştampilat, i l-am dat joia trecută (pe 23 ianuarie, n.red.), şi a plecat cu documentul, în ideea de a se consulta cu avocatul. Abia azi a venit să-mi propună să facem niște modificări la contract. Eu îi propusesem să supraveghem toată suprafaţa în care se vor desfăşura lucrările, dar el nu a fost de acord. A insistat, aşa cum zice Rezoluţia Comisiei Naţionale de Arheologie şi a Ministerului Culturii, să supraveghem doar zona în care sunt acele ziduri antice care trebuie conservate, restaurate şi puse în valoare. Îl aşteptăm să vină cu contractul”.
Pe 24 ianuarie, câteva zeci de constănţeni au făcut un lanţ uman în jurul şantierului. Lucrările au continuat nestingherite, fără ca autorităţile să acţioneze în vreun
