Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Lipsa de activitate fizică în timpul copilăriei pregătește terenul pentru atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale în timpul tinereții, chiar și la cei slabi, potrivit celor mai recente cercetări prezentate la Congresul Societății Europene de Cardiologie, care se desfășoară, zilele acestea, la Amsterdam.
Lipsa activității fizice a fost asociată cu mai multe boli netransmisibile la adulți, cum ar fi bolile cardiovasculare, diabetul de tip 2 și cancerul. În cazul copiilor, majoritatea studiilor privind comportamentul de mișcare s-au concentrat asupra efectului comportamentului sedentar asupra sănătății cardiometabolice, care include: tensiunea arterială, rezistența la insulină, lipidele din sânge și indicele de masă corporală.
Societatea Europeană de Cardiologie atrage însă atenția asupra primului studiu care a investigat efectul cumulativ al timpului sedentar evaluat de smartwatch la tineri și leziunile cardiace mai târziu în viață, rezultatele acestei cercetări urmând să fie prezentate, pe larg, în acest weekend, în cadrul Congresului ESC 2023.
Efect constatat chiar și la cei cu greutate și tensiune arterială normale
Concret, acest studiu a arătat că orele de sedentarism acumulate din copilărie până la vârsta adultă tânără a fost asociat cu leziuni cardiace, independent de alți factori care în mod obișnuit cresc acest risc, precum: greutatea corporală, tensiunea arterială, fumatul și statutul socio-economic.
„Toate acele ore petrecute de tineri în fața ecranului se adaugă la o inimă mai grea, despre care știm din studiile efectuate la adulți că mărește probabilitatea de atac de cord și accident vascular cerebral”, a declarat autorul principal al studiului, dr. Andrew Agbaje de la Universitatea din Finlanda de Est.
Potrivit universității finlandeze, cercetarea aceasta a fost realizată, împreună cu alte două universități din Marea Britanie, ca parte a studiului Copiii anilor '90, care a început în perioada 1990-1991 și este una dintre cele mai mari cohorte din lume cu măsurătorile mai multor factori cardiometabolici și indicatori ai stilului de viață, începând de la naștere.
6 ore pe zi fără activitate fizică, la 11 ani
Concret, la vârsta de 11 ani, copiii au purtat un smartwatch cu un tracker de activități (un dispozitiv electronic care ajută la monitorizarea unui tip de activitate umană cum ar fi, spre exemplu, mersul sau alergarea) timp de șapte zile. Acest lucru a fost repetat la vârsta de 15 ani și din nou la vârsta de 24 de ani. Greutatea ventriculului stâng al inimii a fost evaluată prin ecocardiografie, un tip de scanare cu ultrasunete, la vârsta de 17 și 24 de ani și raportată în grame în raport cu înălțimea (g / m).
Astfel, cercetătorii au constatat că, pentru fiecare minut suplimentar de inactivitate între vârstele de 11 și 24 de ani, a existat o creștere de 0,004 g / m (grame în raport cu înălțimea) a masei ventriculului stâng al inimii până când acești copii au ajuns la vârsta de 17 până la 24 de ani.
Din copilărie până la vârsta adultă tânără, perioadele sedentare au crescut cu o medie de 2,8 ore zilnic sau 169 de minute. În acest ritm, ventriculul stâng s-a extins cu 0,7 g / m în fiecare zi. Cercetările anterioare au indicat că o creștere similară a masei ventriculului stâng, după șapte ani, a dublat șansele de boli de inimă, accidente vasculare cerebrale și deces.
Pe scurt, copiii de 11 ani au fost inactivi timp de aproximativ 362 de minute (aproximativ 6 ore) pe zi. Perioada de inactivitate a crescut la 474 de minute (aproape 8 ore) până la vârsta de 15 ani și 531 de minute (aproape 9 ore) până la vârsta de 24 de ani.
O medie de opt ore de sedentarism/zi poate crește dimensiunea inimii de trei ori mai mult decât creșterea masei cardiace asociată cu circa 50 de minute/zi de activitatea fizică moderată până la intensă, relevă studiul.
„Copiii au fost sedentari mai mult de șase ore pe zi și acest lucru a crescut cu aproape trei ore pe zi până când au ajuns la vârsta adultă. Studiul nostru indică faptul că acumularea timpului inactiv este legată de leziuni cardiace, indiferent de greutatea corporală și tensiunea arterială. Părinții ar trebui să încurajeze copiii și adolescenții să se miște mai mult, scoțându-i la plimbare și limitând timpul petrecut pe social media și jocuri video. Așa cum a spus odată Martin Luther King Jr.: «Dacă nu poți zbura, fugi. Dacă nu poți alerga, mergi. Dacă nu puteți merge, târâți-vă. Dar, prin toate mijloacele, continuă să te miști»”, a conchis dr. Agbaje.
Specialiștii în cardiologie atrag atenția că scăderea sedentarismului în rândul adolescenților ar trebui să fie prioritară pentru toți responsabilii din sănătate.
Peste 80% dintre adolescenți sunt sedentari
Activitatea fizică are beneficii semnificative pentru sănătate pentru corp și minte. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, contribuie la prevenirea și gestionarea bolilor netransmisibile - cum ar fi bolile cardiovasculare, cancerul și diabetul - reduce simptomele depresiei și anxietății, îmbunătățește abilitățile de gândire, învățare și judecată. Mai mult, activitatea fizică asigură creșterea și dezvoltarea sănătoasă a tinerilor. Persoanele care nu sunt suficient de active au un risc crescut de deces cu 20% până la 30% în comparație cu persoanele active.
Cu toate acestea, un raport publicat în toamna anului trecut de OMS arată că, la nivel global, 1 din 4 adulți nu îndeplinește nivelurile recomandate de activitate fizică, iar la adolescenți e și mai grav: mai mult de 80% dintre adolescenții din întreaga lume au o activitate fizică zilnică insuficientă.
