„Simptomele abuzului”: Cum pot fi recunoscuți copiii care cresc în familii violente. Jumătate dintre micuți sunt bătuți de părinți

Fie că sunt victime sau doar martori ai violenţei în familie, consecinţele îşi pun amprenta atât asupra copilăriei, cât şi asupra vieţii de adult, subliniază organizația neguvernamentală, care creionează și „simptomele abuzului”, astfel încât să fie mai ușor de recunoscut de comunitate. 

Dezvoltare fizică mai lentă și boli inexplicabile, incontinență urinară, furie, agresivitate, teama de abandon sau chiar automutilarea sunt doar câteva dintre problemele pe care le pot dezvolta minorii care cresc în familii violente. 

În perioada ianuarie - decembrie 2023 au fost înregistrate nu mai puțin de 17.709 cazuri de abuz asupra copiilor, dintre care 1.994 au fost abuzuri fizice, 2.240 au fost abuzuri emoționale și 1.504 au fost abuzuri sexuale, potrivit cifrelor de la Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, iar acestea sunt numai cazurile care au ajuns în atenția autorităților.

10 copii și-au pierdut viața, în 2023, ca urmare a violenței domestice

Cele mai multe situații au fost cele de abuz prin neglijare (peste 11.600), precizează Organizația Salvați Copiii România, însă au fost și cazuri extrem de grave, de exploatare prin muncă (210), exploatare pentru comiterea de infracțiuni (113) și exploatare sexuală (43). 

Numărul fetelor victimă este mai mare (9.679) față de cel al băieților (8.030), „cu o diferență dramatică în cazurile de abuz sexual, unde numărul fetelor victimă este de 1.332, față de 172, victime de sex masculin”.

Totodată, în 2023, au fost înregistrate 766 de cazuri de violență domestică împotriva copilului, în creștere față de anul anterior (676), dintre care 10 au fost cazuri încadrate la categoria omor. 

Doar 1 din 5 cazuri de abuz sexual raportate ajunge în instanță

Amplificarea violenței asupra copiilor, inclusiv a abuzurilor sexuale, nu reprezintă o surpriză, având în vedere că doar unu din cinci cazuri de abuz sexual raportate ajunge în instanță și doar 5% dintre aceste dosare se soldează cu condamnări penale, potrivit Salvați Copiii, care arată că protecția copiilor împotriva violenței și abuzului sexual este deficitară în țara noastră.

„Jumătate dintre copii declară că părinții lor folosesc pedeapsa corporală și la fel de mulți devin victimele bullying-ului în școli. 20% dintre cazurile de abuz sexual raportate ajung în instanță și doar 5% se soldează cu condamnări penale, doar 1 din 4 astfel de decizii fiind pronunțate cu trimiterea la închisoare a agresorilor”, transmite organizația neguvernamentală. 

De asemenea, din totalul de 3.439 de raportări primite la punctul civic organizat de Organizația Salvați Copiii pentru raportarea conținutului dăunător pentru copii întâlnit online, în primele patru luni ale acestui an, 3.356 erau materiale care se încadrează la Child Sexual Abuse Material (CSAM): „3.359 dintre notificările procesate au fost transmise către ofițerii specializați ai IGPR. Din totalul rapoartelor procesate, 3.161 sunt materiale autogenerate chiar de către minori. Cele mai multe victime sunt de gen feminin (3.158 de rapoarte), în vreme ce 169 de rapoarte arătau victime cu vârste de sub 10 ani”.

Mai mult, „efortul” și măsurile tuturor autorităților și instituțiilor statului cu nume pompoase de „protecția copilului” nu se văd deloc în rezultate. Potrivit organizației, „în ultimii 10 ani, procentul copiilor care afirmă că știu cui să ceară ajutorul într-o situație de risc a rămas constant în cazul exploatării prin muncă sau al producerii de materiale cu conținut sexual, dar a scăzut în cazul abuzului fizic (cu 4,7 puncte procentuale) și în cazul abuzului sexual (cu 3,4 puncte procentuale)”. 

„Îngrijorător este faptul că, deși cei mai mulți dintre copii (65%) pot recunoaște un abuz, doar 1 din 3 se află în situația de a ști cui să ceară ajutorul și de a avea și încredere în acea persoană sau instituție de referință”, avertizează Salvați Copiii.

Băieţii crescuți în familii în care soţul îşi abuzează soţia devin abuzatori

Ieri, cu ocazia Zilei împotriva Violenței asupra Copilului în România, Organizația Salvați Copiii a tras un semnal de alarmă și asupra efectelor pe termen lung ale creșterii unui copil într-un mediu marcat de violență domestică și care pot fi de la probleme de sănătate emoțională până la cele de sănătate fizică.

Studii din domeniul ştiinţelor sociale arată că acei copii care cresc în medii familiale violente trec prin experienţe traumatice şi, ca atare, sunt expuşi riscului de a dezvolta tulburări emoţionale şi comportamentale severe: anxietate, depresie, stres posttraumatic, comportament agresiv și risc crescut de victimizare. De asemenea, dezvoltă comportamente de bullying la școală.  

Mai mult, copiii expuşi la violenţă domestică prezintă risc crescut de a dezvolta tulburări de conduită în adolescenţă şi prezintă un nivel scăzut de încredere în propriile abilităţi de management al furiei, autocontrol şi comportament de protecţie în relaţiile de cuplu.

„A fi martor la violenţa domestică îl învaţă pe copil că violenţa între membrii familiei reprezintă un model de comportament adecvat sau obişnuit. Mulţi băieţi care cresc în familii în care soţul îşi abuzează fizic şi emoţional soţia devin, la rândul lor, abuzatori”, potrivit Salvați Copiii.

Copiii care încearcă să îşi protejeze părintele victimă a abuzului au un risc crescut de a fi ei înşişi abuzaţi. 

Dezvoltarea fizică și psiho-emoţională a copilului-martor, afectată

Fie că sunt victime ale violenţei în familie sau doar martori, consecinţele îşi pun amprenta atât asupra copilăriei, cât şi asupra vieţii de adult. Astfel, micuții care sunt martori la violenţa domestică sunt supuşi unui risc crescut de abuz şi afectare a dezvoltării psiho-emoţionale sănătoase. 

„Copiii care trăiesc într-un mediu unde violenţa în familie a devenit un mod de viaţă riscă să fie traumatizaţi psihic. În plus, violenţa domestică predispune la un mediu în care dreptul copilului la protecţie, siguranţă şi îngrijire este frecvent încălcat”, precizează Organizația Salvați Copiii. 

Mai mult, cei care cresc în familii violente dezvoltă anumite comportamente şi o condiţie fizică ce-i face uşor de recunoscut. 

Mai exact, copiii prezintă:

• probleme fizice, boli inexplicabile, expunere la accidente în casă şi în afara casei, dezvoltare fizică mai lentă;

• probleme emoţionale şi mentale: anxietate, depresie, sentiment de culpabilitate, frica de abandon, izolare, furie, frica de răniri şi moarte;

• probleme psihologice: neîncredere în sine, stimă de sine negativă, tulburări de învăţare, deficit de atenţie, dezechilibre motivaţionale etc.; 

• probleme de comportament: agresivitate sau pasivitate la agresiunile celorlalţi, probleme cu somnul, enurezis (tulburare care se manifestă prin incontinența urinară, în general în timpul somnului - n.r.), bătăi, fuga de acasă, sarcină în adolescenţă, relaţii pentru a scăpa de acasă, automutilare, consum de droguri şi alcool, comportament defensiv cum ar fi minciuna;

• probleme şcolare - risc de abandon şcolar, scăderi bruşte în performanţele şcolare, lipsa de concentrare, lipsa de complianţă la regulile sociale;

• identificare cu eroi negativi.

Salvați Copiii avertizează că un lucru mai puţin luat în considerare până acum „este faptul că în rândul tinerilor a crescut fenomenul sinuciderii, al tentativelor de suicid şi că pe primul loc în rândul cauzelor se află climatul familial deteriorat şi slaba comunicare în cadrul familiei”.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹