Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„"Primim acelaşi răspuns: toate ATI-urile sunt 0", spune Fiorela Mitoiu, medic şef UPU din Spitalul Pantelimon, pentru observatornews.ro.
Pacienți tratați pe tărgi
În lipsa locurilor disponibile la Terapie Intensivă, pacienţii intubaţi rămân internaţi la Urgenţe, uneori chiar şi două-trei săptămâni. Într-o singură încăpere pot fi simultan 6 pacienţi ventilaţi mecanic, iar în zilele critice numărul acestora ajunge la 14.
Deşi au fost aduse paturi din secţiile ATI, acestea nu sunt suficiente. Unii pacienţi ajung să fie trataţi pe tărgi SMURD până la eliberarea unui loc şi a unui ventilator.
„"Am coborât paturi de ATI, dar aceşti pacienţi în UPU nu rămân întotdeauna pe aceste paturi de ATI, pacienţii rămân pe brancarde de UPU şi un brancard de UPU nu se compară cu un pat de ATI. Am avut ...pacienţi critici care au rămas şi au primit îngrijirile pe targa SMURD timp de 40 de minute până să poată fi eliberat un brancard ca să-l putem muta şi să putem avea acces şi la un ventilator pentru că şi aparatele de ventilaţie au fost...insuficiente", subliniază medicul de la Spitalul Pantelimon.
Situaţia este similară şi la Spitalul Floreasca, cel mai mare spital de urgenţă din ţară. Radu Ţincu, şeful secţiei ATI-Toxicologie, avertizează că pacienţi cu şanse reale de supravieţuire rămân blocaţi între secţii, fără acces rapid la îngrijirea necesară.
"De foarte multe ori un pacient care are reale şanse pentru a putea fi salvat într-o secţie de terapie intensivă, din păcate se află blocat între secţiile spitalului fără a putea beneficia cu adevărat de acele servicii medicale de care ar avea nevoie”, afirmă medicul.
Încălcarea protocoalelor pentru salvarea pacienților
Sub protecţia anonimatului, un specialist ATI din zona Moldovei recunoaşte că presiunea uriaşă îi obligă pe medici să încalce protocoalele.
„Trebuie să faci improvizaţii, în sensul că pui pacienţii pe paturi supranumerare, pe tărgi, asta în cel mai rău caz. În mod clar tu ca medic nu poţi decide cine primeşte loc în terapie şi cine nu şi atunci trebuie să-i primeşti pe toţi, că ai paturi sau că nu"”, mărturiseşte acesta.
Potrivit datelor oficiale, România dispune de aproximativ 3.000 de paturi ATI, un număr insuficient în raport cu nevoile reale.
Problema este cunoscută inclusiv la nivel internaţional.
„E o discuţie întreagă la nivel şi european şi NATO, stăm foarte, foarte prost cu capacitatea de admitere în spitale pe terapie intensivă şi pe anumite situaţii foarte critice”, recunoaște Raed Arafat, şeful DSU.
Care sunt soluțiile?
Reorganizarea serviciilor de terapie intensivă
Printre soluţiile analizate de autorităţi sunt reorganizarea spitalelor mari, astfel încât fiecare secţie să dispună de paturi de terapie intensivă.
În prezent, toţi pacienţii în stare critică sunt internaţi în ATI, indiferent de afecţiune. Planul presupune ca medicii de alte specialităţi să obţină competenţă suplimentară în terapie intensivă, printr-un program de formare de doi ani. Aceştia ar putea gestiona până la 80-90% dintre manevrele specifice, eliberând astfel locuri în ATI pentru cazurile cu adevărat critice.
Extinderea rețelei de îngrijiri paliative
O altă măsură vizează extinderea reţelei de îngrijiri paliative pentru pacienţii aflaţi în faze terminale.
„Trebuie să privim spre respectul şi demnitatea umană în momentul morţii”, subliniază Radu Ţincu.
Până la implementarea reformelor, însă, medicii din linia întâi sunt nevoiţi să improvizeze, într-un sistem care funcţionează la limită, iar fiecare oră de întârziere poate face diferenţa dintre viaţă şi moarte.
Citește pe Antena3.ro
