Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mai mulți medici din prima linie și din secțiile ATI – care sunt „graniţa dintre viaţă şi moarte” – l-au acuzat pe demnitar de fracturi de logică în ceea ce privește evaluarea situației din Sănătate. Potrivit acestora, în timp ce autoritățile discută despre obligarea tinerilor medici să rămână în România, posturile din spitalele publice sunt neblocate doar „cu țârâita”, iar secțiile de Terapie Intensivă funcționează foarte mulți ani cu mult sub necesarul de personal.
Adevărata problemă, avertizează doctorii, este incapacitatea statului de a-i angaja și păstra pe tinerii specialiști înalt calificați, în timp ce sistemul medical „s-a obișnuit să funcționeze permanent sub limita de siguranță”.
Mii de medici tineri termină facultatea și rezidențiatul în fiecare an, însă pentru mulți dintre ei drumul către un post într-un spital public este aproape închis. În același timp, secțiile de ATI, unde ajung pacienții cu cele mai grave probleme, funcționează cu un deficit cronic de medici și asistenți medicali, iar personalul rămas este suprasolicitat.
Blocate de ani buni, posturile sunt scoase la concurs „cu țârâita”
Medicul primar ATI Elena Copaciu susține că dezbaterea despre obligarea absolvenților de Medicină să profeseze în România pornește de la o premisă falsă: statul le cere să rămână în țară, dar nu le oferă locuri de muncă.
„Sunt, în abordările de zilele acestea și mai de mult, fracturi de logică. Acestea împiedică analiza corectă a situației, drept pentru care și soluțiile «șchioapătă»!
Posturile în sănătate sunt blocate de ani buni și se scot la concurs cu țârâita, prin așa-zise memorandumuri! Ce șanse au avut să se angajeze la stat, de exemplu, absolvenții specializării promoția 2025, după 1 ianuarie 2026? Minime! În afara celor care aveau deja post ocupat la concursul de intrare în rezidențiat (puțini), mii de medici tineri au doar calea angajării la privat, să facă (doar) gărzi în mai multe spitale și să își întrețină și tinerele familii din acest venit sau să plece în străinătate! Dacă se regăsesc în sistem 1.000-1.500 de absolvenți anual e foarte bine, dar nu cred că este cazul promoției luată de exemplu, 2025!”, spune dr. Copaciu, într-o postare, pe Facebook.
Medicul cataloghează drept „ironică” ideea obligării absolvenților de la buget să practice medicina o vreme în România - soluție lansată în iarnă de Bolojan și vehiculată și de unii rectori – în contextul în care posturile sunt blocate, iar tinerii medici cu înaltă calificare ajung, practic, șomeri la terminarea rezidențiatului. Practic, statul îi împinge să plece din sistemul public, în care lucrează în timpul rezidențiatului, sau chiar din țară.
Astfel, în fiecare an, pentru a rămâne să lucreze în sistemul public, așa cum le cer chiar decidenții, mii de tineri specialiști sunt obligați să găsească singuri soluții.
„Unii intră într-un nou rezidențiat, schimbă specialitatea sau doar vor să aibă un salariu până se scoate post la concurs în specialitatea absolvită. Alții încep și un al treilea rezidențiat, tot din lipsă de alte opțiuni!”, explică medicul ATI, întrebând retoric: „Cum îi obligi să profeseze în țară?”
În ceea ce priveşte specializarea de Anestezie și Terapie Intensivă, dr. Elena Copaciu precizează că este prevăzut într-un ordin din 2009 necesarul de personal pentru buna funcţionare a unei secţii ATI, însă nu știe să existe secţie în ţară cu încadrarea completă, conform normativului.
Mai grav, avertizează specialistul, lipsa personalului și subfinanțarea sistemului afectează direct siguranța pacienților, iar nici cea mai modernă aparatură nu poate înlocui experiența și pregătirea echipelor medicale.
Personalul insuficient „este cauza de scădere a calității actului medical, înseamnă riscuri suplimentare pentru pacienți, inclusiv de infecții nosocomiale”!
„Anvelopa salarială este o realitate, dar, în ATI, încadrarea cu personal este mult sub ce cere normativul și nu salariile sunt problema, ci subfinanțarea sănătății! Avem o alocare din PIB încă redusă față de nevoile de servicii de sănătate ale populației; specialiștii ATI, de exemplu, se formează greu, în ani lungi de studii și practică și se pierd foarte ușor. Mai ales că cei care fac politici publice de sănătate nu par preocupați să îi rețină!”, avertizează medicul ATI.
„Obligativitatea practicii în țară e un deziderat al unora care nu par să cunoască problemele reale ale tinerilor medici specialiști! (…) E ironic sau chiar ridicol să le vorbești de această obligativitate când nu li se oferă decât rarisim șansa ocupării de posturi prin concurs!”, conchide dr. Copaciu.
Personalul nu poate fi înlocuit peste noapte
Buna funcționare a unei secții ATI nu depinde doar de numărul medicilor, ci și al asistentelor și asistenților medicali, deoarece pacientul critic are nevoie, pe lângă aparatura complexă, și de supraveghere continuă, de tratamente administrate la minut, prevenirea escarelor și intervenții imediate atunci când apar complicații.
Din cauza deficitului cronic de personal din secțiile ATI din România, cei rămași compensează prin eforturi extraordinare, iar consecințele sunt previzibile, spune dr. Copaciu: „oboseală profesională, burnout, plecări din secțiile cu cea mai mare complexitate sau chiar din sistem, dificultăți în integrarea noilor angajați și, inevitabil, creșterea riscurilor pentru pacienți”.
Mai mult, medicul avertizează că personalul ATI nu poate fi înlocuit peste noapte și nici măcar în câteva luni de formare: „O asistentă sau un asistent cu 10–15 ani de experiență reprezintă rezultatul unui proces lung de formare, acumulare și maturizare profesională. Când pleacă, nu se pierde doar un post ocupat. Se pierde experiență, se pierde capacitate de mentorat și se pierde, inevitabil, din siguranța întregii echipe”.
„Este o presiune uriașă atât pentru cei care învață, cât și pentru cei care îi formează, în paralel cu îngrijirea unor pacienți aflați între viață și moarte. Pandemia a ilustrat foarte bine această realitate. Mulți asistenți au venit atrași de salariile mai mari. Unii au rămas și au devenit profesioniști remarcabili. Dar alții au descoperit un univers pe care nu și-l imaginaseră. Îmi amintesc colegi care spuneau, sincer și șocați: «Nu credeam că poate exista atâta suferință». Și au plecat. Nu pentru că erau nepregătiți sau lipsiți de caracter. Ci pentru că Terapia Intensivă înseamnă o încărcătură emoțională și profesională pe care nu oricine o poate duce ani la rând”,
Dr. Elena Copaciu, conferențiar universitar la UMF „Carol Davila” și coordonator de rezidențiat în specialitatea ATI
Medic UPU: „Dacă toate astea vouă vi se par logice, atunci Bolojan e ok!”
Lipsa de logică în ideile lansate de premier este remarcată și de un medic urgentist, care descrie, pe scurt, problema cu care se confruntă tinerii absolvenți de Medicină, în momentul în care devin specialiști.
„A fost o perioadă în care am crezut că Bolojan e cumva altceva decât un politician! Mi-a trecut! Argumentez: Medicul român absolvent de școală ar trebui să stea legat de glie o perioadă,
Dar:
- Fără post
- Cu salariu cât are chef guvernul să dea
- Relocat acolo unde e nevoie, dar fără a putea fi angajat, pentru că posturile sunt blocate
- în spitale care să se desființeze, că nu au condiții pentru pacienții lor, din lipsă de personal specializat.
Dacă toate astea vouă vi se par logice, atunci Bolojan e ok! Doar că singurul lucru pe care îl face, de fapt, e să ia ura pornită pe acest subiect, din teama de boală a românului și să-l manipuleze în scop simplu electoral, fără pic de logică!”, spune, pe o rețea socială, dr. Cristian Stanciu, medic primar urgentist.
„Lucrăm într-un ritm pe care puţini îl pot înţelege”
Un semnal de alarmă cu privire la impactul pe care deciziile guvernanților și noua lege a salarizării le-ar putea avea asupra sistemului medical, în general, și asupra personalului care lucrează în secțiile cele mai dificile este tras și de o doctoriță tânără, Raluca Velovan, care, după ce s-a specializat în străinătate, a ales să se întoarcă în țară.
Aceasta spune că, după ani în care secţiile ATI au fost graniţa dintre viaţă şi moarte, semnalul dat acum de guvernanți este că munca personalului medical valorează mai puţin.
„Am ales să rămân în România. Nu pentru că mi-a fost mai uşor. Ci pentru că am crezut că aici este locul în care pot face bine. Am terminat facultatea cu bursă de merit în fiecare an. Am învăţat ani la rând, am renunţat la timp, la familie, la odihnă şi la multe dintre lucrurile pe care alţi tineri le trăiau firesc. Am plecat în străinătate (Irlanda) în timpul rezidenţiatului, unde am descoperit un sistem medical în care medicul este respectat, ascultat şi protejat. Un sistem în care nu ţi se cere să faci compromisuri doar pentru că «aşa merge». Şi, totuşi, m-am întors (...)
Astăzi sunt medic primar ATI în cel mai mare spital din vestul ţării! Împreună cu ai mei colegi tratăm cei mai gravi pacienţi, cazurile pe care alte spitale nu le mai pot gestiona. Lucrăm într-un ritm pe care puţini îl pot înţelege. Cum convingi un medic tânăr, bine pregătit să rămână în România? Cum îi spui că merită să investească ani din viaţă într-un sistem care îl împinge spre epuizare şi apoi îi transmite că sacrificiul lui este negociabil? Cum construieşti un sistem medical performant când îi descurajezi tocmai pe cei care îl ţin în viaţă?”, spune Raluca Velovan, medic ATI, precizând că nu vorbeşte doar despre medici, ci şi despre asistente, infirmiere, brancardieri, care au de suferit în urma legii salarizării.
Dr. Radu Țincu: „Vom face o regresie în timp cu 15 ani”
Medicul Radu Țincu, șef de secție ATI la Spitalul de Urgență Floreasca, a avertizat asupra crizei de personal din sistemul de sănătate autohton, criză care riscă să se adâncească. „Dacă astăzi vom reduce sporurile, vom face o regresie în timp cu 15 ani”, a declarat dr. Radu Țincu, într-o intervenție tv, precizând că, atunci, aceste sporuri au fost înființate tocmai pentru a atrage personal medical în secțiile ATI și UPU din spitalele județene, care aveau multe posturi neocupate.
Mai mult, legea salarizării vine pe un deficit deja existent de personal medical, iar acest lucru „va duce la agravarea deficitului de personal din secțiile de terapie intensivă și primiri urgențe”, subliniază medicul.
Ieri, pentru a treia zi la rând, spitalele din sistemul public au fost blocate de greva sindicaliștilor Sanitas. Cei care au avut de suferit au fost pacienții, deoarece medicii au primit doar cazurile urgente, iar internările și operațiile care erau programate au fost amânate. În ciuda asigurărilor venite de la reprezentanții guvernului, liderii greviștilor spun că nu mai au încredere în politicieni și nu cred că noua lege a salarizării nu va reduce unele venituri. Potrivit liderului Sanitas, Iulian Pope, chiar acum, în luna iulie, în timp guvernanții promit cu toată gura că angajații din Sănătate nu vor avea veniturile diminuate, cei din centrele de transfuzii (CTS) „au veniturile reduse cu 20%”.
Premierul Ilie Bolojan a declarat, săptămâna trecută, că România formează anual aproximativ 7.000 de absolvenți de Medicină, însă doar 1.000-1.500 ajung să fie angajați în sistemul public de sănătate. Practic, șeful Guvernului a avertizat că numărul absolvenților depășește necesarul de angajare și că această situație trebuie corectată. De asemenea, în luna februarie, Bolojan susținea că absolvenții de Medicină la buget și medicii care au făcut rezidențiat plătit de stat ar trebui să aibă o obligație să lucreze „cel puțin câțiva ani” în România.
Citește pe Antena3.ro
