După ce li s-au adus la cunoştinţă informaţii despre recoltări masive de „diamante negre”, din pădurile patriei, reprezentanţii Ministerului Mediului au anunţat că lucrează la un set de măsuri normative, pentru a reglementa piaţa trufelor şi a altor produse nelemnoase. O iniţiativă legislativă pe aceeaşi temă a fost depusă la Camera Deputaţilor.
Trufele negre, cunoscute şi sub numele de „diamantele negre” sau „diamantele pădurii”, sunt un gen de ciuperci comestibile care cresc la rădăcinile arborilor, fiind considerate ingrediente de lux în gastronomie. Pot fi găsite în sol, la adâncimi de peste 40 cm, cu ajutorul câinilor antrenaţi. În România, recoltarea lor din fondul forestier naţional este permisă doar cu aprobarea proprietarului pădurii sau al ocolului silvic, conform Legii 171/2010. Legea este însă fentată în mod constant, de asta se şi vorbeşte de o adevărată „mafie a ciupercilor”. Alte acte normative specifice, care să reglementeze exploatarea trufelor fără daune pentru mediu şi valorificarea corespunzătoare, nu există.
Amenzile nu sperie
De ani de zile, presa locală şi centrală publică ştiri despre diverşi indivizi care, cu patrupezi dresaţi, umblă nestingheriţi după trufe, prin pădurile statului, şi le comercializează la negru. Se mai întâmplă să fie depistaţi de poliţie: li se confiscă marfa şi primesc amenzi. E prea puţin ca să-i sperie pe căutători, fiindcă preţul unui singur kilogram de trufe negre e circa 100-150 de euro. Pentru un kilogram de trufe albe, mai fine şi mai rare, preţul sare de 3.000 de euro.
Senatorul Mihai Goţiu susţine că a atras recent atenţia Ministerului Mediului în legătură cu „incredibila comoară irosită de Romsilva”. Preţioasele ciuperci, valorificate cum trebuie, ar putea salva pădurile României, furnizând fondurile necesare pentru administrare şi pază, pentru plantări ş.a.m.d. Senatorul susţine că i-au fost furnizate informaţii conform cărora în judeţul Bacău, din a doua jumătate a lunii mai şi până acum, au fost recoltate de localnici circa 32 de tone de trufe negre. Toate acestea au făcut obiectul unei interpelări la Ministerul Mediului.
Profituri neimpozitate
La începutul lui iunie, a fost înaintat la Camera Deputaţilor un proiect de lege privind procedura de autorizare, modalitatea de recoltare şi valorificare a trufelor. În expunerea de motive, se precizează că în ţările europene în care există o cultură a exploatării „diamantelor pădurii”, se folosesc anumite metode pentru conservarea şi protejarea speciei. Căutarea se face cu maximum doi câini dresaţi, iar pentru protejarea rădăcinilor arborilor la baza cărora se dezvoltă ciupercile, se utilizează un instrument special de săpătură. Pentru a se asigura regenerarea speciei, trufele se curăţă deasupra locului de unde au fost recoltate. La noi, se folosesc sape, lopeţi, greble şi cazmale. Asta duce la periclitarea speciei şi dăunează atât arborelui, cât şi solului. În document se mai spune că exploatarea neconformă înseamnă profituri nedeclarate şi neimpozitate, ciupercile de lux fiind vândute către intermediari din Italia, Germania sau Franţa.
Se anunţă verificări
Referitor la exploatările recente de trufe, din judeţul Bacău, ministrul Mediului, Costel Alexe, a anunţat că se vor face verificări. Corpului de Control al ministrului va cerceta modul în care structurile teritoriale din cadrul RNP Romsilva și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu. „Este anormal să avem o resursă atât de valoroasă, regenerabilă, extrem de solicitată pe piața globală, și noi să nu reușim să o valorificăm la potențialul maxim. Trebuie să avem reguli clare care să stabilească când, cum, cine și sub ce formă recoltează această resursă”, a declarat Costel Alexe. „Altfel, ne vom mai întâlni cu situații ca cea de la Bacău, unde sute de oameni au săpat fără discernământ în pădure, distrugând fondul de regenerare naturală”.
Dincolo de faptul că statul pierde venituri importante, recoltarea intensivă şi ilegală a trufelor provoacă distrugeri de mediu, încurajează munca la negru şi exploatarea culegătorilor de către indivizi care ştiu să fenteze autorităţile.
„Este foarte dificil de crezut că tocmai cei care administrează pădurea și care au obligația să o păzească și să se asigure că legislația silvică este respectată sunt complet străini de aceste practici”.
Costel Alexe, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor