Vaccinul AstraZeneca își schimbă părul, dar năravul ba

În ciuda asigurărilor date de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA), conform cărora toate vaccinurile anti-COVID sunt sigure, problemele vaccinului AstraZeneca sunt departe de a se fi terminat. Unele țări europene au decis, din nou, zilele trecute, să oprească temporar administrarea serului dezvoltat de compania anglo-suedeză, din cauza cazurilor de cheaguri de sânge semnalate în urma imunizării cu acest vaccin. Autoritățile române nu au în plan, deocamdată, să facă modificări în acest sens, însă oferă mai multe informații cu privire la reacțiile adverse care apar și contraindicațiile celor patru vaccinuri autorizate în UE. Broșura realizată de Agenția Națională a Medicamentului poate fi accesată online sau poate fi solicitată, în forma tipărită, personalului din centrele  de vaccinare. 

Olanda a suspendat administrarea vaccinului anti-COVID-19 dezvoltat de AstraZeneca până pe 7 aprilie, a informat, sâmbătă, DPA. La finalul săptămânii trecute, Ministerul Sănătăţii din Țările de Jos anunțase că va opri temporar administrarea acestui ser la persoanele sub vârsta de 60 de ani, după decesul unei femei care fusese vaccinată cu AstraZeneca. Decizia a fost luată în urma noilor rapoarte ale agenţiei de monitorizare a medicamentelor Lareb. Potrivit acestora, cinci cazuri de formare de cheaguri de sânge au fost semnalate în urma imunizării cu vaccinul AstraZeneca la femei cu vârsta cuprinsă între 25 şi 65 de ani, iar una dintre acestea a decedat. „Trei paciente au prezentat embolii pulmonare extinse. Una a murit şi una a avut, de asemenea, o hemoragie cerebrală”, a detaliat Lareb. Autorităţile olandeze au mai precizat că investigaţiile sunt în curs de desfăşurare, pentru a se stabili dacă formarea acestor cheaguri de sânge a fost cauzată de vaccinare.  

După numai o zi de la acest anunț, sâmbătă, autorităţile din domeniul sănătăţii au decis să suspende toate imunizările cu AstraZeneca până la data de 7 aprilie. 

Limitări legate de vârstă în Germania 

Şi Germania a oprit, săptămâna trecută, utilizarea serului AstraZeneca pentru persoanele cu vârsta sub 60 de ani. Decizia a fost luată, de asemenea, pe fondul îngrijorării față de „cheagurile de sânge neobișnuite” raportate la un număr mic de tineri care au primit vaccinul. Reprezentanții Institutului Paul Ehrlich (PEI) au declarat că au înregistrat 31 de cazuri de cheaguri în venele cerebrale - boală cunoscută ca tromboza sinusurilor şi a venelor cerebrale (CVST) - şi că la 19 dintre acestea a existat un deficit de trombocite (trombocitopenie). Nouă dintre persoanele afectate au murit.

De asemenea, Canada a suspendat administrarea aceluiași vaccin pentru persoane sub vârsta de 55 de ani.

Noi cazuri în Franța și în Marea Britanie

Și Marea Britanie a anunțat decese în urma formării de cheaguri de sânge. Potrivit AFP, șapte persoane vaccinate cu serul anti-COVID dezvoltat de AstraZeneca și Universitatea Oxford au murit în urma formării de cheaguri de sânge în UK, dintr-un total de 30 de cazuri identificate până acum, a informat, weekendul trecut, Agenţia britanică de reglementare a medicamentelor şi produselor medicale (MHRA), care a subliniat însă că „riscul formării acestui tip de cheaguri de sânge este foarte scăzut”. „Analiza noastră aprofundată asupra acestor rapoarte continuă”, a spus directorul MHRA, June Raine, adăugând că nu a fost raportat niciun caz similar în cazul administrării vaccinului Pfizer/BioNTech.

Trei noi cazuri de tromboză apărută în locuri „atipice”, după vaccinarea cu serul AstraZeneca în săptămâna 19-25 martie, a descoperit și Agenţia franceză a Medicamentului (ANSM). De la începutul campaniei de vaccinare, 12 cazuri, dintre care patru soldate cu decese, au fost înregistrate în Franţa. Trombozele au apărut mai ales la nivelul creierului, în majoritatea cazurilor la femei, în termen de nouă zile de la vaccinare. Agenția franceză ANSM recomanda deja vaccinarea cu AstraZeneca doar pentru persoanele de peste 55 de ani. 

Gheorghiță: Nu au fost observate mai multe tromboze 

În România, deocamdată nu sunt luate în calcul modificări în schema de vaccinare cu AstraZeneca și orice eventuală decizie în acest sens va fi luată exclusiv pe baza unor date științifice și la recomandarea autorităților europene. Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare anti-COVID, declara, zilele trecute, că în România nu au fost observate, statistic vorbind, mai multe cazuri de tromboze de când se administrează vaccinul AstraZeneca, comparativ cu perioade anterioare.

Cazurile raportate de formare de cheaguri sangvine cu caracter neobișnuit sunt analizate în continuare de Comitetul de siguranță al EMA (PRAC). Pe baza tuturor datelor disponibile în prezent, se preconizează că PRAC va emite o recomandare actualizată în cadrul ședinței din 6-9 aprilie.
 

Rebranding în plin scandal

Vaccinul AstraZeneca este în centrul unui scandal încă de la începutul lunii martie, când au apărut primele suspiciuni că serul dă reacții adverse grave, care s-au soldat, în unele cazuri, chiar și cu decesul. În acest context, compania producătoare a decis să schimbe numelui serului. Pe 25 martie, EMA a aprobat cererea de schimbare a denumirii din „COVID-19 Vaccine AstraZeneca” în Vaxzevria. Prin urmare, vor fi schimbate și eticheta, și ambalajul, însă serul rămâne neschimbat.

Broșură pentru vaccinați

Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) a lansat recent o broșură cu informații despre cele patru vaccinuri anti-COVID autorizate în UE: Pfizer/BioNTech, Moderna, AstraZeneca/Oxford - care se folosesc deja în campania de vaccinare - și Janssen, de la Johnson&Johnson, care va fi disponibil în România începând cu data de 19 aprilie.

Aceasta cuprinde mai multe informații legate de vârsta de la care sunt recomandate, când se administrează rapelul, precauții și atenționări cu privire la existența altor afecțiuni, care sunt reacțiile adverse și contraindicațiile pentru fiecare ser în parte. 

La persoanele care suferă de tulburări de coagulare a sângelui, spre exemplu, se precizează că la oricare dintre cele patru vaccinuri „pot să apară hemoragii sau echimoze la administrarea intramusculară”. În cazul serului AstraZeneca este un avertisment în plus, cu privire la simptomele ce ar putea semnala formarea unor cheaguri de sânge. 

Broșura poate fi consultată online (Brosura-informativa-pentru-persoanele-vaccinate-30.03.2021.pdf (gov.ro)) sau poate fi solicitată, în forma tipărită, personalului din centrele de vaccinare. 

„Solicitaţi imediat asistenţă  medicală dacă prezentaţi: dificultăţi la respiraţie, dureri în piept, umflare a picioarelor sau dureri abdominale persistente după vaccinare. De asemenea, solicitaţi imediat asistenţă medicală dacă aveţi după câteva zile: dureri de cap severe sau persistente sau vedere înceţoşată după  vaccinare sau dacă după câteva zile vă apar vânătăi sau pete rotunde, în afara locului de administrarea a vaccinului”, se recomandă în broșura ANMDMR.