Ziua cârtiței în secțiile de Terapie Intensivă 

Toate tulpinile exotice și periculoase ale coronavirusului zburdă nestingherite printre noi, spitalele COVID sunt pline de bolnavi, specialiștii avertizează că ne confruntăm cu o explozie a cazurilor de infectare, iar guvernanții se ceartă în continuare pe numărul de locuri ATI. Contrele nesfârșite dintre decidenții politici i-au înfuriat din nou pe medicii din secțiile de Terapie Intensivă, care văd oameni murind în fiecare zi. „Oare ce se fumează acolo sus”, se întreabă o doctoriță ATI, care spune că „singura preocupare a tuturor celor ajunși în poziții de decizie este să  «găsească» paturi”, fără ca pe cineva să intereseze cum sunt înghesuiți oamenii aceia în spitale și nici dacă are cine să-i îngrijească. 

De mai bine de un an, decidenții pare că s-au blocat total la numărătoarea locurilor din Terapie Intensivă. Mai exact, nu sunt doi oficiali – fie că e vorba de foști sau actuali miniștri ai Sănătății, șefi de guvern sau președinte - care să spună aceleași cifre când sunt întrebați de locurile pe care le-au pus la dispoziția medicilor să poată îngriji pacienții aflați în stare gravă, în contextul pandemiei de COVID-19. Dacă există și personal medical care să deservească aceste paturi ATI pare că nu preocupă pe nimeni.  

„Singura preocupare este aceea de a le «găsi un pat» , la asta se reduce munca epuizantă a celor de la butoane. Restul... ce contează? Ce contează că suntem prea puțini, că am obosit și că suntem și denigrați?”, spune medicul Laura Zarafin, specialist în Terapie Intensivă la Spitalul Colentina din Capitală, adăugând că „e ca în ziua cârtiței de peste un an”. 

„Vedem zilnic oameni cu plămânii făcuți praf”

„Oare ce se fumează acolo sus, de nu s-a înțeles nici după un an că îți trebuie medici, asistente (una la două paturi), infirmiere (una la maximum 5 paturi), brancardieri, kinetoterapeuți, psihologi etc. etc. Singura preocupare a tuturor celor ajunși în poziții de decizie este să  «găsească» un pat... două... șapte... nouă... Nu contează cu ce preț, unde și cum sunt înghesuiți oamenii aceștia, nu contează ce personal ai la dispoziție, nu contează că nu îi putem ridica singuri la fiecare oră sau la două, nu contează că nu avem fotolii în care să îi așezăm (scuze, mint, avem unul singur), nu contează că nu mai avem puterea să vedem pacienți critici zilnic, pacienți ajunși foarte târziu la spital, cu plămânii făcuți praf, cu saturații nemaivăzute până acum, totuși, care vorbesc cu noi și ne spun poveștile de viață”, scrie dr. Zarafin, pe Facebook, întrebându-se dacă vreunul dintre cei care gestionează criza medicală are idee cam de ce personal este nevoie pentru a îngriji acești oameni care ajung în secțiile ATI. 

Pe cei care gestionează criza „nu-i interesează decât imaginea”, este de părere un alt medic, iar despre pacienți, „mor, trăiesc, nu le pasă; să arate că le-au găsit pat!”. 

Nu mai există „spitale verzi” 

Doctorii se mai întreabă și de ce guvernanții se încăpățânează să mențină această împărțire a spitalelor în „COVID / non-COVID”, în condițiile în care nu mai există în nicio altă țară această delimitare. Mai mult, spun medicii, în contextul răspândirii comunitare a tuturor tulpinilor periculoase și foarte contagioase ale SARS-CoV-2 (britanică, sud-africană și braziliană), în România, „spitale verzi mai există doar în capul lor”. 

Nici unitățile mobile de ATI nu sunt o soluție, spune un alt medic din Craiova: „Ce facem cu bolnavii din marile Terapii mobile dacă au nevoie de vreun CT, de vreo angiografie? Umblam cu ei prin curtea spitalului cu țeava în gât? De ce nu deschid terapiile existente și ținute, cred ei, verzi?”

Virusul, mai dinamic decât vaccinarea

Pentru că nu există certitudini legate de această boală, iar virusul are o dinamică mult mai rapidă decât vaccinarea, ceea ce era de așteptat, singurul lucru cert este profilaxia. De asemenea, solicitarea unui consult medical, încă de la primele simptome. 

„Mie mi se pare esențial să apelăm la medic din prima zi când simțim că avem orice simptom respirator, orice seamănă cu o răceală”, consideră dr. Zarafin,  pentru că este extrem de important momentul în care se începe terapia: „Este periculoasă atitudinea de a aștepta și de a trata cu ușurință o posibilă infectare cu SARS-CoV-2 , așa cum este extrem de periculos să nu ascultăm sfaturile medicilor care văd de un an pacienți cu afectare pulmonară gravă”. 

Medicii le reamintesc decidenților că patul ATI nu sedează, nu face ventilație noninvazivă, nu intubează, nu resuscitează și nici nu tratează pacienții. 

„De un an întreg toți numără paturi... Doar personalul din ATI vede drame, suferințe, oameni ce se chinuie pentru fiecare respirație, iar în fiecare pat de ATI a stat, pentru noi, un OM care a pierdut lupta cu boala sau a plecat acasă, cei mai mulți cu oxigenoterapie la domiciliu. Nicăieri nu am auzit despre oameni, pacienți, semeni aflați în suferință!”, mai spune dr. Zarafin.  

România are doar jumătate din necesarul de personal ATI

Statistica realizată, în luna noiembrie 2020, de Societatea Română de Anestezie Terapie Intensivă (SRATI), arată că, la nivel național, sunt 4.175 de paturi de ATI, dintre care 3.065 paturi terapie intensivă, 401 paturi TI-SPA (supraveghere post-anestezică) și 709 paturi TIIP (terapie intensivă intermediară post-operatorie). Însă, numai paturile ATI din spitalele declarate de autorități unități „COVID” și „suport COVID” sunt folosite la tratarea românilor infectați cu coronavirus. 

Mai mult, România are doar 1.159 de medici ATI, potrivit raportului SRATI, cu aproximativ 1.000 mai puțini decât ar fi necesar. De asemenea, conform statisticii din noiembrie 2020, numărul de asistente ATI este de 4.989, de asemenea, la jumătate făță de cât ar fi nevoie, și 1.849 de infirmiere ATI. În ceea ce privește numărul de rezidenți care se formează în domeniul Anestezie Terapie Intensivă este de 750 (incluzând aici toți cei cinci ani de rezidențiat). 

O nouă tulpină, negativă la test PCR

Pe lângă cele trei mutații ale coronavirusului care au speriat epidemiologii din lumea întreagă și care deja se transmit comunitar și în țara noastră, în curând ne-am putea confrunta și cu noua variantă descoperită în Franța. Vestea proastă este că noua tulpină, depistată de autoritățile franceze în Bretania, este greu de depistat cu teste PCR. Vestea bună este că mutația franceză nu este mai contagioasă și nu cauzează simptome mai severe decât celelalte tulpini descoperite până acum, potrivit unui anunț făcut de ministerul francez al sănătății.