Grecia, țara unde românii merg să se întâlnească cu medicul în vacanță

Turismul medical ar putea fi o mină de aur pentru România. O spun chiar specialiştii greci care au reuşit să facă acest lucru pentru ţara lor. În prezent, Grecia este în topul mondial al destinaţiilor de turism medical, în ciuda crizei economice cu care s-a confruntat în ultimii ani, însă succesul nu a picat, aşa, peste noapte. S-au făcut eforturi uriaşe şi campanii susţinute de promovare, iar autorităţile au chiar o strategie de stat pentru atragerea turiştilor care vor să-şi rezolve o problemă de sănătate între o plimbare pe plajă şi o vizită la Templul lui Zeus. „Vrem să facem acelaşi lucru pentru România”, mai spun grecii, care au văzut  - probabil, mai bine din afară - potenţialul uriaş pe care îl are ţara noastră. Autorităţile române vor să facă pachete turistice pentru pacienţii din străinătate, însă, deocamdată, mai au de rezolvat câteva probleme, inclusiv pe parte de legislaţie.

Victor Andreas şi Tudor Gabriel au fost concepuţi în eprubetă, la o clinică din Atena, şi au apărut pe lume atunci când părinţii lor, Oana şi Vlad Ţapu, îşi pierduseră aproape orice speranţă că vor mai putea avea copii. Gemenii s-au născut după şapte ani în care familia Ţapu a făcut multe tratamente şi a lăsat câteva mii de euro în clinici din România şi din străinătate.

La aceeaşi clinică din Atena au ajuns, în acest an, şi americanii Aileen şi Alan Mehrez, care au auzit la ei acasă de reuşitele pe care îl are un medic grec, prof. Konstantinos Pantos, cel care prin proceduri de reproducere umană asistată a devenit „tatăl” a peste 40.000 de copii din toate colţurile lumii. În ciuda celor 16 proceduri de fertilizare in vitro (FIV) nereuşite în SUA, cei doi sunt optimişti, se bucură de soare şi de plimbările cu barca pe mare şi speră ca, în timpul vacanţei din Grecia, să aibă mai mult noroc şi să plece acasă cu amintirea vieţii lor: copilul pe care-l aşteaptă de mulţi ani.

La fel fac alte câteva mii de pacienţi, anual, care ajung pe „tărâmul zeilor” să-şi rezolve problemele de sănătate şi, în acelaşi timp, merg la plajă, fac excurii pe insule şi vizitează obiectivele turistice de care Grecia nu duce lipsă.

Doctorul Pantos spune că se fac eforturi uriaşe pentru desfăşurarea unei campanii de conştientizare asupra beneficiilor pe care turismul medical le poate aduce, iar acum, printr-un parteneriat pe care grecii l-au încheiat cu România, în cadrul organizaţiei internaţionale de turism medical (International Health Tourism Center - IHTC) încearcă să facă acelaşi lucru şi pentru ţara noastră. „Veţi vedea un beneficiu uriaş atunci când cupluri din alte ţări din jurul României vor veni aici pentru tratament şi servicii medicale, ceea ce nu s-a întâmplat în trecutul recent”, afirmă Pantos.

„Grecia adună, în acest moment, pacienți din cel puțin 60 de țări din întreaga lume pentru fertilizare in vitro. Vrem să facem același lucru pentru România şi să facem din București o destinație pentru turismul medical”, spune prof. dr. Konstantinos Pantos, Asociaţia Elenă de Reproducere Umană.

Un alt cuplu de români, Mădălina şi George Văleanu, a aşteptat tot şapte ani ca să devină părinţi, însă pentru ei cel mai dificil a fost să accepte diagnosticul de infertilitate. Abia după ce au admis că au această problemă de sănătate, care trebuie tratată ca atare, au căutat doctorul potrivit: specialistul în infertilitate. Familia Văleanu a făcut procedura FIV în clinica deschisă de medicii greci aici, în România.

„Din fericire pentru noi, a fost nevoie doar de o singură procedură şi aşa au apărut pe lume Raisa Maria şi Mihnea Ştefan. Cel mai greu a fost să acceptăm că este o problemă, că suferim de infertilitate, că infertilitatea există, că este o boală şi că ne-a afectat şi pe noi”, povesteşte Mădălina Văleanu.

Tratamentul balnear, asul din mâneca statului român

Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, prezenţi la un congres internaţional dedicat turismului medical desfăşurat în Grecia, spun că vor face modificări legislative, astfel încât România să dezvolte acest domeniu.

„Ministerul Sănătăţii consideră problematica legată de turismul medical foarte importantă. Din acest motiv lucrăm împreună cu colegii de la Ministerul Turismului şi cu Secretariatul Genaral al Guvernului, asistaţi de consultanţi din partea Băncii Mondiale, pentru a evalua situaţia actuală şi a rescrie prevederile care ne pot uşura sarcina în dezvoltarea acestui domeniu”, spune Cristian Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.

Deocamdată, autorităţile române se concentrează pe turismul de sănătate, mai exact pe tratamentele balneare, pe care le pot oferi în diverse zone ale ţării, nu numai turiştilor români, ci şi celor de peste hotare.

„În acest moment suntem pe cale să evaluăm toate capacităţile pe care le avem în ceea ce priveşte reabilitare, recuperare, tratament balneo-climateric – atât resursele umane, cât şi infrastructura existentă la Ministerul Sănătăţii, la Ministerul Turismului, la autorităţile locale. După ce vom centraliza aceste informaţii, vom putea decide care sunt zonele în care trebuie investit mai mult, care sunt zonele în care trebuie să lucrăm la problematica de personal şi, în acelaşi timp, vom încerca să lucrăm mai mult la comunicarea cu colegii din ţările europene pentru a pune cap la cap cerinţele de la asigurătorii din acele ţări cu posibilităţile existente în acest moment la nivelul reabilitării, recuperării balneo-terapii, a turismului medical în România”, spune Cristian Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, precizând că în toamnă vor veni cu soluţii.

Clinicile românești au avansat ca tehnică

Medicii spun că, în prezent, reproducerea umană asistată este un alt domeniu care ar putea să pună România pe harta turismului medical european, deoarece aici „progresul este extraordinar”. „Faţă de acum 5-7 ani, clinicile româneşti au avansat şi ca tehnică, şi ca know-how, iar rezultatele sunt foarte bune”, precizează prof. dr. Radu Vlădăreanu, preşedintele Asociaţiei Române de Reproducere Umană Asistată (ARUR). Deocamdată, însă, numărul clinicilor de infertilitate şi al specialiştilor din acest domeniu rămâne unul mic raportat la populaţia României şi la procentul mare de persoane cu probleme de infertilitate (aproape unul din cinci cupluri).

Mai mult, nu există o lege a Reproducerii umane asistate care să reglementeze tot ce ţine de infertilitate, atrag atenţia specialişii în acest domeniu.

„În primul rând, nu avem o legislaţie pentru tot ce înseamnă infertilitate. Adică, lucrurile nu sunt foarte clare, nu există un regulament, să ştii că, uite, asta e regula, să ştii la ce să te raportezi. Ne chinuim de foarte mulţi ani, iar actualul ministru s-a mobilizat destul de mult, astfel încât să putem să mişcăm lucrurile. Şi la miniştrii de dinainte a existat o mobilizare, dar problema este că aceştia se schimbă prea repede. Se ajunge într-un stadiu, după aceea trebuie luat totul de la capăt”, explică dr. Andreas Vythoulkas, director executiv al ARUR.

Medicul este, totuşi, optimist, deoarece actulalul ministru al Sănătăţii, Sorina Pintea, „a înţeles cât de gravă este problema”, după prezentarea recentă a rezultatelor primului studiu de analiză a problemelor de infertilitate din România.

Pe lângă aspectele legislative, specialistul în infertilitate spune că ţara noastră nu are parte nici de promovare în această direcţie, aşa cum se întâmplă în Grecia: „Trebuie să promovăm şi lucruri frumoase care se întâmplă şi care sunt foarte multe; din păcate, nu le promovăm deloc, şi nu e corect, şi nu ne dăm seama cât de rău facem ţării noastre, promovând doar problemele”.

Turismul medical, strategie de stat în Grecia

Fostul ministru al Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, consideră că este nevoie de o strategie guvernamentală, pentru ca România să le calce pe urme grecilor.

„În primul rând, este o lipsă de înţelegere a domeniului şi, de aici, derivă şi faptul că nimeni nu-şi asumă nicio responsabilitate. Este (n.r.- turismul medical) la Ministerul Turismului, e la Ministerul Sănătăţii? Nu ştie nimeni cine gestionează, de fapt, chestiunea asta” Nicolae Bănicioiu

„În Grecia, este o strategie de stat, pe care o garantează şi o finanţează guvernul grec, se adoptă această strategie la o perioadă delimitată, este îmbunătăţită anual şi, vedeţi, Grecia are, practic, cam cele mai bune rezultate din regiune, dar şi unele dintre cele mai bune rezultate din Europa, pe turism medical, chiar în condiţiile în care Grecia a avut destul de multe probleme financiare. Dar niciodată nu au tăiat bani din finanţarea turismului medical”, explică Bănicioiu, membru al IHTC. 

Mai mult, autorităţile locale din Grecia sunt foarte conectate la strategia de turism a guvernului: „Sunt consultaţi, sunt implicaţi, sunt ajutaţi de autorităţile centrale; sunt parte din strategie şi actorii principali”. „La noi este o fractură între decident şi beneficiar – care ar fi autoritatea locală. Neexistând acea strategie guvernamentală, fiecare face pe cont propriu şi, de aceea, nu sunt rezultatele din Grecia”.

Ce servicii poate oferi ţara noastră

Pe lângă serviciile de stomatologie, domeniu în care turismul medical funcţionează deja – în special pentru românii stabiliţi peste hotare, care profită de vacanţele în ţară să îşi repare şi dantura – tratamentele anti-aging şi tratamentele balneare sunt alte două domenii pe care autorităţile ar trebui să mizeze. „Turismul balneo ar fi a treia posibilitate foarte bună, însă trebuie promovat, trebuie refăcute multe dintre bazele de tratament şi tot aşa”, afirmă Bănicioiu.

Dar sunt şi arii terapeutice mai noi care pot fi utilizate de turiştii străini: poate fi chirurgia bariatrică, poate fi chirurgia plastică, chiar şi chirurgia intervenţională pentru anumite ţări din jurul României.

Deocamdată, România rămâne o ţară exportatoare de pacienţi. „Cei mai mulţi pleacă în Austria, Germania, Turcia, am înţeles că şi în Bulgaria pleacă mai nou. Din păcate, noi suntem unul dintre principalii exportatori de pacienţi din estul Europei. Este adevărat, sunt multe lucruri de făcut aici, în primul rând în a le reda pacienţilor încrederea în modalităţile de tratament în România, dar şi o mai bună promovare din partea autorităţilor ar fi de dorit”, mai spune Bănicioiu.

„Resursa umană este principalul laser pe care îl avem, infrastructura trebuie îmbunătăţită şi poate chiar pe primul loc este strategia şi viziunea Guvernului în domeniul acesta”, Nicolae Bănicioiu.

Bogdan Tomoioagă, secretar de stat în Ministerul Turismului, spune că, potrivit datelor furnizate de asociaţiile de turism medical, există deja o creştere spectaculoasă a numărului pacienţilor de peste hotare care au venit să se trateze în România. 

„Dacă în 2016, au fost în jur de 11.000 de turişti în România, care au venit din străinătate şi care şi-au tratat diverse afecţiuni medicale pe teritoriul nostru, în 2017 creşterea este spectaculoasă: 50.000 şi trendul se păstrează şi pentru 2018”, afirmă Bogdan Tomoioagă, secretar de stat în Ministerul Turismului.

„Tot prin asociaţiile de turism medical am încercat să aflăm ce înseamnă standardul de recunoaştere al calităţii serviciilor care sunt oferite în aceste staţiuni, pentru că cei din Vest ne reproşează – şi, spunem noi, nu pe bună dreptate – că, practic, acel standard diferă faţă de cerinţele lor. Astfel încât, aceste servicii să poată fi decontate la nivel de casă de asigurări de sănătate de la ei serviciile oferite în România”, spune Tomoioagă. Potrivit acestuia, Guvernul vrea să sprijine dezvoltarea investiţiilor în staţiunile balnare şi balneoclimaterice.

Autorităţile locale din insula Kos din Grecia au recreat, pentru medicii sosiţi din toate colţurile lumii la cea de-a doua ediţie a Congresului Internaţional de Turism Medical (23-24 iunie 2018), ceremonia de depunere a Jurământului lui Hipocrate, aşa cum se desfăşura în Antichitate

Pentru tratamentele făcute în Austria, spre exemplu, pacienţii români au plătit,în ultimii 10 ani, circa 250 de milioane de euro anual, potrivit reprezentanţilor asociaţiilor de turism medical.