O binecuvântare

Călugării de pe Saint-Honorat fac jocurile someleriei

Chiar în faţa sclipitorului Cannes, la doar 4 km în largul de turcoaz al Mediteranei, şi înfrăţită, oarecum, cu Sainte-Marguerite (severul petic de pământ pe care-a stat închisă Masca de Fier) ne atrage atenţia insula verde a călugărilor cistercieni, Saint-Honorat.

"Din propria trudă". Însorite ziua, dar nu în exces, şi îmbrăţişate în răcoare în nopţile cu rouă, cele şapte hectare de vie ale insulei reprezintă marea avere a călugărilor, care urmează regula Sfântului Benedict: "Adevăraţii monahi sunt doar cei care trăiesc din propria trudă!". Cunoscut, multă vreme, doar de comunitatea insulei, vinul de Lerina a devenit în ultimii ani, dincolo de elementul liturgic indispensabil, un neaşteptat succes comercial, brandul circulând acum nestingherit în cercurile rafinaţilor degustători de pe Riviera Franceză şi de la Paris, dar şi în SUA, Japonia, Germania şi Elveţia. "La Cuvée Saint-Sauveur", "la Cuvée Saint-Pierre", "la Cuvée Saint-Honorat" şi "le Chardonnay" se află în fruntea preferinţelor. Dar nu numai vinurile! Cei 25 de călugări de pe Insula Saint-Honorat produc un admirabil lichior având la bază 44 de plante macerate în alcool. "Lerina Verte", "Lerina Jaune" şi "Lerincello" (bazat pe  lămâi bio de Menton), fără coloranţi şi fără arome artificiale, sunt produse de top pentru cunoscători.

ANECDOTICĂ. Abatele mănăstirii, părintele Vladimir (botezat de teologul de origine română Vladimir Ghika), ne-a povestit cu mult haz cum, din raţiuni practice, vinul roşu a început să fie  înlocuit, la liturghie, cu vin alb (pentru că petele de vin alb sunt mai uşor de scos de pe delicatele şervete duse la gură o dată ce te-ai împărtăşit din "trupul şi sângele Domnului"). Acest amănunt anecdotic nu-i împiedică pe călugări să aibă cea mai tare producţie de "roşu", vândută chiar şi cu 70-140 de euro sticla!