x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Calatorii Redescoperind sufletul românesc, la Balcic

Redescoperind sufletul românesc, la Balcic

de Simona Chiriac    |    17 Mai 2010   •   00:00
Redescoperind sufletul românesc, la Balcic
Sursa foto: Simona Chiriac/Jurnalul Naţional

Balcic reprezintă esenţa unei vacanţe totale. Este un loc unde te poţi bucura nu doar de peisaje fantastice (coastele înalte, calcaroase, atât de albe încât lucesc în soare), ape brăzdate din când în când de stânci îndrăzneţe, ci şi de o istorie care se revarsă din fiecare clădire oglindită catre mare, de fiecare străduţă urcătoare...

Este poate singura staţiune de pe litoralul bulgăresc unde te simţi cu adevărat ca acasă. Un loc după care vei tânji toată viaţa, revenind iarăşi şi iarăşi, descoperindu-i de fiecare dată o altă faţă.  Nu doar prezenţa amintirii Reginei Maria şi a castelului său ca o săgeată avântată către soare, ci şi poveştile nostalgice ale bătrânilor care-şi amintesc de vremurile în care Balcicul făcea parte din România Mare, toate te fac să respiri un aer familiar şi totuşi altfel.


UN ORAŞ DE ARGINT
Drumul către Balcic este o încântare, trecând graniţa la Vama Veche, te mai despart doar 60 de kilometri. Poţi face un scurt popas la capul Kaliakra, locul unde vara poţi observa delfinii sau focile de Marea Neagră. Balcicul în sine este un oraş cochet, cu multe clădiri albe, înconjurate de oaze de verdeaţă, de străduţe unde descoperi din loc în loc mici "surprize" pitoreşti, precum fântâni cu mozaic, terase unde poţi savura o cafea sau un cocteil "suspendat" deasupra mării. Nu trebuie uitate casa grădinarului Reginei Maria, plină de statui terminate sau nu, unde poţi să-ţi imaginezi doar care ar fi putut fi locul lor în Castel. Şcoala la care a învăţat Regele Mihai copil alături de alţi elevi aleşi dintre cele mai diverse medii, o moschee împovărată de ani, unde sosesc încă tineri, semn că aici credinţa a rămas vie, dar şi o biserică ortodoxă, unde de Paşte se aud rugăciuni româneşti. De fapt, limba română este vorbită de mulţi localnici. Din motive comerciale sau pur şi simplu pentru că unii dintre locuitori au crescut cu nostalgia românilor ce au trăit aici, atât de aproape de mare. Dacă aveţi răbdare să-i căutaţi pe cei care au trăit în Balcicul dintre cele două războaie mondiale, veţi auzi o limbă românească la fel de dulce precum cea din poeziile poeţilor interbelici. O limbă care te întoarce cu gândul la zeci de ani în urmă, când lumea era cu totul altfel.


CUIBUL LINIŞTIT
Cel mai interesant şi emblematic loc rămâne Castelul Reginei Maria. Clădit la începutul secolului XX chiar pe plajă, şi cocoţat pe coastele unui deal, reprezintă prilejul unei incursiuni în istorie şi artă. Regina Maria a descoperit Balcicul în 1914, la insistenţele geografului I. Th. Simionescu şi ale pictorului Alexandru Satmari, cel care va găsi în micul orăşel inspiraţia, imortalizându-i astfel sufletul. Într-o călătorie de recunoaştere a coastelor teritoriului nou dobândit de România, regina se va îndrăgosti irevocabil de Coasta de Argint. După război, Regina Maria va ridica aici un castel, o capelă, o grădină botanică şi un parc ce merită descoperite pas cu pas. Castelul alb - "Cuibul Liniştit"-  are un turn ce aminteşte de acela al unui minaret, camere simple, parcă stilizări ale odăilor bunicii, şi o privelişte de vis: oglinda mării ce se întinde până departe, contopindu-se cu cerul. Camerele mai păstrează uşile de lemn, câteva oglinzi şi dulapuri, un şemineu. Baia aproape intactă, cu o cadă de marmură, încastrată în piatră, chiuveta cu robinetele originale pe care e scris "rece" şi "cald", măsuţa de toaletă...


UN COLŢ DE RAI
Grădina este brăzdată de un râu ca de munte, ce se învolburează către o cascadă. Interesant este că au fost folosite materiale din difertite zone ale lumii, care să redea exact ideea arhitectului. Astfel, pentru labirintul cretan s-a adus piatră din insula grecească Creta, iar pentru grădina lui Allah, aleile au fost pavate cu piatră din toridul Maroc. Fântâna de argint, construită din piatră albă, aflată într-un pavilion împodobit cu iederă, este orientată către Marea Neagră. Pe faleză, la poalele castelului se află un tron de marmură, adus de la Florenţa, ce a aparţinut cu multă vreme în urmă unui nobil roman. Alături, un capitel de coloană romană, o măsuţă pe care Regina îşi aşeza cartea atunci când simţea nevoia să privească dincolo de mare. În "Săgeata Albastră", vila în care obişnuia să stea Prinţul Nicolae, a fost amenajată astăzi o cramă unde turiştii pot degusta şi cumpăra vinuri obţinute din struguri de Balcic. Vinuri dulci sau mai aspre, cu aromă de migdale, din viţă de vie cu rădăcini bine înfipte în istorie. La Capela Stella Maris a fost păstrată pentru un timp inima Regina Mariei, pentru ca o dată cu retrocedarea Balcicului, inima să fie adusă la Bran. (Astăzi, se află la Muzeul Naţional de Istorie.)

Grădina botanică adăposteşte peste 250 de cactuşi, pe o suprafaţă de aproape 1 000 mp, fiind astfel a doua ca mărime din lume, după cea de la Monaco. De la mijlocul primăverii şi către miezul iernii, turiştii se pot plimba printre cele mai rare specii de cactuşi. La începutul primăverii însă, grădina devine un curcubeu de culori, aici fiind expuse zeci de soiuri de lalele.


PITORESC
Aleea care coboară către Castel este înţesată de tarabe de unde poţi cumpăra suveniruri. Pornind de la albume despre Castelul Balcic şi Regina Maria, continuând cu produse tradiţionale bulgăreşti (vase, ţesături) şi sfârşind cu celebrele produse cosmetice şi deserturi obţinute din trandafirii de la Kazanlak. Se vorbeşte peste tot limba română şi de multe ori sunt acceptaţi şi leii româneşti.

Restaurantele, cele mai intersante sunt terasele de pe faleză, oferă meniuri bulgăreşti la preţuri foarte mici. Porţiile sunt generoase, iar specialităţile marine sunt foarte proaspete. Din păcate, Balcicul nu are parte de o plajă cu nisip fin. O fâşie îngustă, plină de stânci, atrage un  număr mic de turişti. Însă la distanţă extrem de mică, doar 10 kilometri, se află Albena, staţiunea bulgărească cu plaje extrem de generoase.


PREŢUL UNUI VIS
Cazarea la un hotel de trei stele ajunge la 21 de euro pe zi, iar la un rafinat hotel de patru stele, cu o impresionantă privelişte asupra mării, tariful ajunge la 62 euro pe zi. Preţurile sunt pentru luna iulie şi au inclus micul dejun. Intrarea la Castel şi la Grădina Botanică costă 10 leva, aproximativ 5 euro.

×
Subiecte în articol: descoperĂ... bulgaria