Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pe lista scurtă a preferințelor acestora sunt templele antice, printre care se numără cele egiptene, dar și cele dacice, din România. Vizitatorii acestor monumente pot observa și foarte multe simboluri care vorbesc despre credințele popoarelor care au trăit cu 2-3 milenii în urmă, unii începând chiar să creadă în zeii acelor epoci. Au constatat acest lucru atât specialiștii egipteni și cei care lucrează în turism, în Egipt, cât și arheologii din România, care au fost nevoiți să ceară intervenția autorităților, pentru a nu le mai permite vizitatorilor să ocupe toată cetatea Sarmizegetusa Regia, întinzându-se pe jos, pentru a se încărca energetic. Dar mai există și alte similitudini între templele antice din Egipt și Sarmizegetusa: poziția coloanelor din sălile în care aveau acces doar sacerdoții sau amplasarea în spațiu a sanctuarelor. Toate acestea ridică noi semne de întrebare atât turiștilor obișnuiți, cât și specialiștilor, în timp ce multe secrete antice rămân încă neelucidate.
Un curent nou, observat mai ales de ghizii de turism din Egipt, este „convertirea” multor vizitatori din Occident la credințele religioase antice ale egiptenilor. Ghizii sunt asaltați de persoane care cred în zeii egipteni și s-au constituit în noi culte religioase. Mulți merg la templele egiptene pentru a se încărca energetic, așa cum merg și la Sarmizegetusa Regia, în județul Hunedoara, dar și la Sfinx, în Munții Bucegi sau la piramide – unde cei care vor să stea peste noapte în interior plătesc 4.000 de dolari americani de persoană.
Unii dintre acești vizitatori au început să practice și anumite ritualuri, în vechile cetăți sau temple. Un astfel de episod a avut loc în România, în mai 2019, când actorul neo-zeelandez Manu Bennett, cunoscut pentru rolurile din filmele „Spartacus” sau „Hobbitul”, a vizitat Sarmizegetusa Regia și a practicat ritualul „haka”, dezbrăcat. Actorul a postat imagini pe rețelele de socializare, specificând: „Acest loc are o puternică încărcătură spirituală”.
Agenții de pază l-au oprit în scurt timp după ce și-a început ritualul, apoi s-au întărit măsurile de securitate. „Haka” este un ritual al populaţiei maori din Noua Zeelandă, făcut celebru în lume de echipa de rugby a Noii Zeelande, dar cei care astăzi cred în puterea energetică a templelor antice pot alege orice astfel de loc pentru practicarea ritualurilor.
„Acesta este templul antic al Daciei. Poporul dac a locuit în acest oraş incredibil din munţi, până când romanii au venit şi l-au distrus complet, ştergând din istorie imaginile şi poveştile culturii şi religiei dacice. Mai la sud, la fel s-a întâmplat şi cu tracii. Acest loc are o puternică încărcătură spirituală”, a menționat, atunci, actorul Manu Bennett.
Asemenea lui sunt din ce în ce mai multe, iar adesea, monumentele istorice din întreaga lume sunt vizitate pentru încărcarea energetică, mai mult decât pentru delectare sau cunoaștere. La fel cum Sarmizegetusa Regia este un loc preferat al acestei noi categorii de turiști, templele egiptene au devenit adevărate locuri de pelerinaj pentru cei care au reînceput să creadă în vechii zei ai Egiptului.
O contaminare culturală nestudiată
Pe lângă similitudinile legate de interpretările pe care le găsesc astăzi vizitatorii monumentelor, există și unele mai puțin comentate de specialiști, dar care pot fi aflate de la ghizii de turism. De exemplu, cine a vizitat Sarmizegetusa Regia și Templul Karnak – cel mai mare din Egipt – ar putea observa că așezarea coloanelor din sălile templelor este foarte asemănătoare. La fel este și poziția sanctuarului, în raport cu restul spațiilor din vechile temple.
„Aici era o sală care despărțea lumea de afară de spațiul sacru din templu, făcând trecerea spre sanctuar. Nu aveau acces toți oamenii în aceste săli, ci doar sacerdoții. Coloanele sunt așezate astfel, foarte aproape una de alta, pentru că la fel crește pe câmp planta de papirus”, a explicat ghidul Mohamed Hamed, vorbitor de limba română, care reprezintă în Egipt agenția românească Christian Tour.
Acesta le explică turiștilor foarte multe amănunte despre simbolistica templelor și a mormintelor vechilor egipteni și cunoaște persoane care vizitează aceste monumente având deja credința în vechii zei.
Templul din Karnak, situat în Luxor, este cel mai mare din Egipt, dar și cea mai mare construcție religioasă ridicată vreodată. Acesta este un complex vast care se întinde pe o suprafață de peste 100 de hectare, unde poate fi observată simbolistica religioasă a vechilor egipteni, în ciuda deteriorării parțiale a mai multor statui.
Același concept stă la baza construcției
Templul din cetatea dacilor, de la Sarmizegetusa Regia, este mult mai deteriorat, însă și astăzi se pot observa câteva elemente similare cu cele de la Karnak, mai puțin analizate de experți. De exemplu, așezarea coloanelor în săli de același fel ca în templul egiptean – chiar dacă din aceste săli au rămas doar bazele coloanelor cu aproximativ aceeași circumferință. De asemenea, așezarea în spațiu a acestor săli, în raport cu sanctuarul, arată că la baza conceptului arhitectural ar putea sta aceeași idee a plasării unui spațiu de trecere între punctul cel mai încărcat de sacru (altarul/sanctuarul) și lumea din afara templului – spațiul profan.
Chiar dacă până acum nu s-au descoperit legături între cele două civilizații – a dacilor și a vechilor egipteni – care să fi influențat construirea celor două temple, cu elemente similare, se poate lua în considerare faptul că dacii au plătit constructori greci pentru ridicarea cetății Sarmizegetusa, iar aceștia aveau cunoștințe adunate din mai multe zone ale lumii și din mai multe culturi, iar astfel ar fi putut să se producă o contaminare culturală, la construirea cetății dacice, pornind de la un model deja existent în civilizația egipteană.
Semnificația poziției mâinilor și picioarelor faraonilor
Ghidul egiptean Mohamed Hamed le explică vizitatorilor templului de la Karnak ce semnificație are fiecare element din statuile care-i înfățișează pe faraoni. Pumnul strâns al faraonului simbolizează puterea acestuia, iar palma întinsă arată bunătatea suveranului, în relația cu supușii. De asemenea, la trecerea printr-o poartă a templului, statuile înfățișează același faraon, în mai multe ipostaze – atât în viață, cât și în moarte, pentru a sublinia continuitatea existenței: statuia în care faraonul este reprezentat cu mâinile încrucișate pe piept este varianta celui decedat, iar cea cu piciorul stâng înainte și mâinile pe lângă corp este varianta celui în viață. Statuile sunt dispuse în perechi, arătând toate caracteristicile din viața și de după moartea faraonului.
Templul de la Karnak nu a fost ridicat de un singur faraon, ci este un vast complex construit și extins pe parcursul a aproape 2000 de ani de peste 30 de faraoni diferiți, astfel încât se pot observa statuile acestora, în toate ipostazele, în diferite părți ale templului.
Scarabeul care aduce noroc
O superstiție de dată recentă este legată de scarabeul egiptean. Dincolo de semnificațiile pe care scarabeul le avea în vechea religie din Egipt, astăzi sunt noi interpretări ale vizitatorilor templelor antice. De exemplu, o statuie din templul de la Karnak, reprezentând un scarabeu, este permanent înconjurată de oameni care o ocolesc de mai multe ori.
Unele credințe de dată recentă spun că dacă statuia e ocolită de trei ori, îndeplinește orice dorință. Alții spun că trebuie să fie ocolită de 7 ori, ca să poată îndeplini dorința. Cert este că statuia e ocolită pe toată durata programului de vizitare, în fiecare zi când templul este deschis pentru turiști.
Nu este singurul loc în care „se îndeplinesc dorințele” în acest fel. Aproape fiecare obiectiv turistic din lume are astăzi și un astfel de loc în care vizitatorii fac un mic ritual, crezând că-și vor îndeplini dorințele. La fel sunt și fântânile pline de monede, la fiecare obiectiv turistic important.
Citește pe Antena3.ro
