Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Multe hoteluri, moteluri și pensiuni sunt scoase la vânzare, încă de anul trecut, marii hotelieri deja se gândesc să transforme bazale de cazare în blocuri de locuințe, iar în curând s-ar putea anula o Hotărâre de Guvern care prevedea interdicția de a comercializa alimente în stațiunile turistice, în afara restaurantelor și teraselor. Dacă situația se agravează, ne-am putea întoarce la ceea ce se întâmpla imediat după 1990, când turism se mai făcea la gazdă și se mânca parizer pe hârtie de ziar. Între timp, Legea Turismului ar putea fi și ea înlocuită de actualul ministru Cadariu, cu un proiect propriu, deși era momentul să o aplice pe cea veche.
România se îndreaptă spre o transformare a spațiilor de cazare în apartamente și a vilelor turistice - în case de vacanță. Pandemia a pus lacătul pe poarta multor hoteluri, iar după doi ani de așteptare, patronii acestora se reorientează. Modelul lansat de dezvoltatorii imobiliari care au construit blocuri cu apartamente de lux la Mamaia și pe Valea Prahovei are succes și l-a încurajat pe unul dintre cei mai mari proprietari din Capitală să-și modifice proiectul lansat cu 15 ani în urmă: Ionuţ Negoiţă, proprietarul Rin Grand Hotel şi fostul patron al clubului Dinamo Bucureşti (fratele lui Robert Negoiţă, primarul sectorului 3) a anunţat că transformă cel mai mare hotel din București în bloc cu apartamente de lux. Afacerea a fost puternic afectată de restricţiile impuse în contextul pandemiei, iar acum vine criza energiei, care va produce efecte în lanț. Anul trecut au mai funcţionat în regim hotelier doar 480 din cele aproape 1.500 de camere pe care le avea la deschidere hotelul, iar viitorul arată și mai rău. Rin Grand Hotel nu este singurul care își închide activitatea. La Brașov, SIF Transilvania mai ține deschis doar hotelul Aro Palace, de la începutul pandemiei, iar unul dintre proiectele unice în România, de pe litoral, Blaxy, deschis în regim „time sharing” (se pot cumpăra camere pentru o anumită perioadă din an, ca proprietate temporară), nu a mai deschis pentru turiști, ci doar pentru proprietari, în ultimii doi ani, din cauza lipsei totale de predictibilitate.
Din Mamaia, către toată țara
La această situație se adaugă o hotărâre a Curții de Apel Constanța care ar putea readuce comercianții în stațiunile turistice, la 21 de ani de la eliminarea lor prin Hotărâre de Guvern. Anul trecut a fost început acest demers, pornit de la un grup de comercianți, apoi preluat și susținut de fostul ministru al Economiei Claudiu Năsui. Acesta a răspuns cererilor membrilor USR-PLUS și a pregătit eliminarea Hotărârii de Guvern 559 din 2001 care făcea ordine în comerțul din aceste puncte de atracție, adică elimina tarabele multicolore și pestilențiale din stațiunile turistice. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), condusă de liberali, a dat aviz negativ anul trecut pentru abrogarea HG 559/2001, iar astfel s-a declanșat unul dintre conflictele între partidele din fosta coaliție de guvernare. Acum însă, decizia desființării acelei HG aparține unei instanțe de judecată. Comercianții din stațiunea Mamaia au primit, în primăvara lui 2021, notificări pentru a-și schimba obiectul de activitate, administrația locală dorind desființarea comerțului cu anumite alimente în magazine, conform HG 559/2001 care nu se aplica în totalitate. Atunci a-nceput lupta pentru eliminarea Hotărârii de Guvern. La Curtea de Apel Constanța a fost înregistrat, pe 13 septembrie 2021, pe secția Contencios administrativ și fiscal, dosarul 418/36/2021, având ca obiect „anulare act administrativ”. Lupta e dusă de un grup de firme din Constanța: Aristotelus Trend Rezidence SRL, Pinos Trade 2001 SRL, Dimes Market SRL, Tonimar Litoral SRL și Xelar Develop SRL. Acestea au cerut anularea HG 559/2001, privind unele măsuri de comercializare a produselor alimentare şi nealimentare în staţiunile turistice.
Discriminare sau reglementare pentru protecția consumatorului
Rolul respectivei HG era, de la început, acela de a permite în stațiunile turistice doar comercializarea alimentelor la restaurante și terase – așa cum sunt definite unitățile de alimentație publică în legislația românească. Iar scopul era acela de a nu mai avea în stațiuni turiști cu mâncarea în traistă sau cu parizerul pe hârtie de ziar, ca în „sălbaticii” ani de după căderea regimului comunist. Luni, 17 ianuarie 2022, Curtea de Apel Constanța a admis acțiunea comercianților și a desființat Hotărârea de Guvern: „Sentința civilă din 17.01.2022. Admite cererea de chemare în judecată. Anulează Hotărârea nr. 559/2001, privind unele măsuri de comercializare a produselor alimentare și nealimentare în stațiunile turistice, emisă de Guvernul României, publicată în Monitorul Oficial nr. 335 din 22 iunie 2001”. Hotărârea instanței nu este definitivă, ci poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Surse din Ministerul Turismului spun însă că nu se știe cine s-ar putea ocupa de acest proces, pentru că Departamentul Juridic abia a fost recuperat după seria interminabilă de modificări pe care a suferit-o această instituție, din ianuarie 2017 până acum. În anul 2001, când s-a votat HG 559, principala motivație a guvernului a fost protecția consumatorilor, însă acum este considerată discriminare.
Hotărârea de Guvern nr. 559 din 14 iunie 2001 privind unele măsuri de comercializare a produselor alimentare şi nealimentare în staţiunile turistice discriminează, într-adevăr, comercianții, cu scopul de a reglementa activitatea turistică din stațiuni, altfel decât în localitățile obișnuite.
În cazul comercializării alimentelor la tarabe - preparate şi semipreparate din carne, lapte, ouă etc. - există și pericolul sanitar pe care HG 559/2001 îl elimina. Tocmai de aceea, ANPC a dat aviz negativ, anul trecut, inițiativei fostului ministru al Economiei de a desființa Hotărârea de Guvern.
Revenirea la haosul inițial
Situația în care ajunsese turismul din România după decembrie 1989 era dezastruoasă, tocmai pentru că s-au pierdut foarte mulți turiști români și străini, în haosul creat de tarabele multicolore la care se comercializa orice. Reglementările ulterioare au făcut ordine în stațiuni și abia apoi s-a reușit, cu foarte mari eforturi, mai ales financiare, să se readucă măcar jumătate din numărul de turiști pierdut. Dar ce s-a realizat în ultimii 30 de ani se va pierde printr-o revenire bruscă la situația haotică de la care s-a plecat. Desființarea HG 559/2001 va afecta toate stațiunile turistice din țară, nu doar Mamaia.
