Deși este foarte aproape de Transfăgărășan, între Brașov și Sibiu, zona nu a fost la fel de bine promovată precum Avrig, Cârțișoara sau Bâlea, dar peisajele și infrastructura sunt chiar peste nivelul celor mai cunoscute. Numărul de cereri pentru cazare în această zonă e în creștere, iar localnicii s-au pus pe treabă și au început să deschidă pensiuni, puncte gastronomice locale și spații de agrement. Amatorii de pește proaspăt cunosc zona, pentru că aici sunt și multe păstrăvării, la poalele munților, iar cei care până acum erau doar în tranzit au început să se orienteze spre oferta agroturistică din aceste localități.
![]()
Satele Transilvaniei sunt „vânate” mai ales de turiștii străini, în special după ce au fost promovate intens, în unele zone locuite în mare măsură de sași sau de secui. Fiecare astfel de regiune transilvăneană și-a promovat o poveste care a atras mii de vizitatori. Dar Țara Făgărașului are și locuri mai puțin cunoscute, cu potențial turistic uriaș.
Brașovul și Sibiul sunt două județe încărcate de pitoresc și de istorie, foarte cunoscute deja pentru turiștii din întreaga lume. Vlad Țepeș a atras vizitatorii străini la Castelul Bran, iar localitățile învecinate - Moeciu și Fundata - s-au dezvoltat în „umbra” lui Dracula. Zona Bran-Moeciu a atras, mulți ani, un număr foarte mare de turiști români și străini, în pensiunile agroturistice, fiind și în topul preferințelor pentru sărbători sau minivacanțe.
![]()
O altă zonă foarte bine dezvoltată, în aceeași parte a României, este Bâlea, pe Transfăgărășan. Pitorescul vârfului de munte și al lacului glaciar a dezvoltat și localitățile de la baza muntelui, precum Cârțișoara, Albota sau Avrig, între orașele Brașov și Sibiu. Cârțișoara s-a făcut cunoscută cu povestea pașoptistului Badea Cîrțan, românul care traversa munții pe jos, pentru a aduce în Ardeal cărți scrise în limba română, iar la Roma a fost confundat cu un dac desprins de pe Columna lui Traian. Avrigul este cunoscut pentru Palatul Brukenthal, reședința de vară a baronului care a intrat în istorie drept cel mai crud guvernator al Transilvaniei. Aici a construit o copie a palatului din centrul Sibiului, care-i poartă numele, iar reședința de vară de la Avrig a devenit, încă de acum două secole, unul dintre locurile preferate de nobilimea occidentală, pentru că baronul Brukenthal își aducea invitații aici. Piesa de rezistență a palatului de la Avrig era, însă, grădina, cu vechea oranjerie, unde guvernatorul a adus flori și fructe exotice.
În aceeași regiune s-a ridicat, de două decenii, zona Viscri-Saschiz, unde Regele Marii Britanii a cumpărat o proprietate, crescând vizibilitatea satelor locuite preponderent de sași. La Saschiz s-a renovat și cetatea medievală care astăzi oferă un surplus de vizibilitate zonei.
![]()
Noi pensiuni și puncte gastronomice locale
Dar Țara Făgărașului are multe astfel de locuri pitorești, la poalele munților. Sâmbăta de Sus a fost descoperită datorită legăturii cu Arsenie Boca, fiind vizitată mai ales de creștinii ortodocși care caută spiritualitatea zonei. Lângă Sâmbăta sunt, însă, multe pensiuni agroturistice, păstrăvării și locuri de agrement, în Viștea de Sus, Ucea, Lisa, dar mai ales la Breaza, la poalele Făgărașilor, cu peisaje magnifice și ospitalitate chiar mai mare decât în zonele mai populare.
„Aici au venit, foarte mulți ani, turiști străini, mai ales din Cehia și Polonia, dar în ultimii ani și-au pierdut interesul pentru excursiile pe munte. Ne-am pregătit acum pentru românii care caută pensiuni agroturistice, iar anul acesta sperăm să deschidem și un punct gastronomic local, pentru care am depus deja documentele necesare autorizării”, spune Ionel Lazea, proprietarul unei pensiuni și al unei păstrăvării de la Breaza, localitate din județul Brașov, din zona care face legătura între orașele Brașov și Sibiu.
![]()
Satele românești, cu arhitectura sașilor
Satele din Țara Făgărașului pot concura oricând cu Viscri și Saschiz sau cu zona Bran-Moeciu, prin pitorescul locurilor, prin arhitectura cu specific săsesc și prin multitudinea de oferte ale pensiunilor agroturistice, având și avantajul unor oferte la prețuri mai mici decât în cele intens promovate.
Viștea și Breaza sunt foarte aproape de orașul Făgăraș, un alt punct de atracție turistică, mai ales pentru cetatea medievală, încărcată de istorie. Cetatea Făgărașului spune povestea unor evenimente esențiale din istoria românilor. A fost declarată recent una dintre cele mai frumoase și mai bine conservate din Europa, clasată pe locul al doilea în topul celor mai frumoase cetăţi ale lumii de site-ul Hopper, dedicat planificării călătoriilor. După mai multe renovări succesive, cetatea arată astăzi ca și cum ar fi fost construită recent, dar dincolo de zidurile groase de apărare se află detalii ale istoriei medievale pe care vizitatorii le pot descoperi pășind pe urmele voievozilor români care și-au legat numele de această fortăreață cu o poveste fabuloasă.
![]()
Cetatea care nu a fost cucerită niciodată
Cetatea Făgărașului nu a fost cucerită niciodată de o armată. Era denumită „Cetatea Domniţelor”. A fost folosită în secolul al XV-lea în scop de apărare, fiind transformată în castel senioral fortificat între anii 1528-1541. A devenit celebră atunci când a fost preluată de Mihai Viteazul, care, continuând tradiţia, a donat-o soţiei sale, Doamna Stanca. Astfel, cetatea a-nflorit prin balurile Transilvaniei, organizate aici frecvent, la care participau toţi nobilii din regiune. După moartea lui Mihai Viteazul, Cetatea Făgărașului a devenit fortăreaţă militară, iar Doamna Stanca a ajuns prizonieră aici. Fortăreața a fost şi una dintre cele mai groaznice închisori comuniste, unde au fost torturaţi deţinuţi politici. Dar a fost reabilitată chiar de comuniști, devenind muzeu în anii ’70.
Se organizează și circuite turistice foarte frumoase în această zonă. Foarte aproape de Cetatea Făgărașului se află Mănăstirea Șinca Veche, o atracție atât pentru creștinii ortodocși, cât și pentru geologi, dar și pentru căutătorii de mistere și energii ale pământului. Mănăstirea a fost săpată în piatră, într-o formațiune geologică specială, devenind un loc sacru. Pentru geologi însă, este un monument natural în care a intervenit și creația omului.
Circuite și trasee pentru iubitorii naturii
În Țara Făgărașului sunt și multe atracții pentru iubitorii de natură. Sunt trasee pentru biciclete și se practică „bear watching” - o idee pornită de la pădurari, care a atras mulții curioși în ultimii ani. Aceștia au propus un altfel de turism montan. „Bear watching” este un altfel de turism cinegetic și presupune urmărirea controlată a urşilor şi a altor animale sălbatice.
Turiștii interesați de o astfel de aventură și înarmați cu un binoclu urmăresc animalele sălbatice care se apropie. Pasionații de mișcare în natură pot merge cu bicicleta pe mai multe trasee montane. Cei care nu pot ajunge cu bicicleta proprie pot acum să și închirieze, iar agențiile de turism care fac excursii în această zonă au deja programe speciale, pentru toate categoriile de turiști.



