Este considerat sfântul care îi scapă pe credincioși de farmece și blesteme, dar şi cel care le ajută pe fetele necăsătorite să-şi găsească sufletul pereche și să aibă o căsătorie fericită.
Numit şi părintele monahilor, Sfântul Antonie cel Mare a trăit 85 de ani în pustiu. El tămăduia bolnavii şi-i vindeca pe cei demonizaţi.
Este considerat ocrotitorul orfanilor şi al oamenilor săraci, ajutându-i de grabă pe cei care se roagă cu credinţă şi-l cheamă în ajutor.
Se crede că Sfântul Antonie cel Mare îi păzeşte pe oameni de duhurile rele, de primejdii şi vrăji.
Rugăciunile făcute în sfântul lăcaş timp de 9 zile ajută la împlinirea celor mai arzătoare dorinţe. Cei care au făcut acest ritual, de novene, s-au rugat pentru sănătate, pentru vindecarea de boli grave, pentru dezlegarea farmecelor, ca sporul şi liniştea sufletească să revină în casa lor.
Tradiţii şi obiceiuri
De sărbătoarea cu cruce neagră Sfântul Antonie cel Mare nu se mănâncă de dulce, nu se coase şi nu se lucrează pământul.
Pentru un an îmbelșugat şi îndeplinirea dorinţelor este bine să se facă pachete cu alimente şi haine şi să se împartă oamenilor săraci.
Pentru a fi feriţi de duhuri rele, vrăji sau alte primejdii, această zi de 17 ianuarie este cinstită cu sfinţenie de oameni, prin rugăciune şi gânduri bune.
Ce trebuie să facă fetele nemăritate
Fetele necăsătorite trebuie să meargă, pe 17 ianuarie, să se roage la icoana făcătoare de minuni a Sfântului Antonie cel Mare. Cine se roagă începând din această dată, timp de 9 marţi la rând, îşi va îndeplini cea mai arzătoare dorinţă.
În fiecare marţi, de dimineaţă până seara, curtea bisericii Sfântul Anton din Bucureşti este plină de credincioşi. Tineri şi bătrâni trec pragul curţii bisericii Sfântul Anton de la Curtea Veche, pentru a se ruga pentru sănătate, linişte şi pace în familie, ajutor la examene sau găsirea sufletului pereche.
În fiecare marţi se scrie un acatist care urmează să fie citit de către unul dintre preoţii bisericii. În cea de-a 10 zi, credincioşii care au făcut ritualul celor 9 marţi, duc la biserică alimente, precum ulei, făină sau orez.
Pe lângă aceste alimente, enoriaşii mai duc şi o pâine care se împarte la 9 persoane. După aceste zile, rugăciunea celui care a respectat ritualul se îndeplineşte.