Bani si interese meschine matura Capitolul de pe harta

Pe cadavrul cinematografului Capitol, monument istoric, va Inflori o cladire de birouri si spatii comerciale

Pe cadavrul cinematografului Capitol, monument istoric, va Inflori o cladire de birouri si spatii comerciale
Cladirea in care se afla astazi Cinematograful Capitol a fost construita la inceputul secolului al XX-lea de marele arhitect Nicolae Nenciulescu, proiectantul Palatului Regal, pentru artistul Nicolae Grigorescu, ca si cladire de locuit. In 1912, Grigorescu a schimbat functiunea cladirii si a transformat-o in cinematograf. La inaugurare, Victor Eftimiu a urat regizorilor si filmului romanesc, prin intermediul revistei Flacara, sa devina "oglinda neamului, cu visele si gandurile lui, fereastra de viitor a Romaniei spre lume". Intr-adevar, in urmatorii ani, cinematograful s-a bucurat de o extraordinara efervescenta culturala, aici ruland primele documentare romanesti ale vremii, dar si marile filme ale epocii. La fiecare spectacol sala se umplea de mica boierime bucuresteana si de personalitati impozante ale literaturii vremii: Victor Eftimiu, Lucian Blaga. Printre spectatori s-a numarat insusi regele Carol I. Cronicile vremii consemneaza ca devenise una dintre cele mai luxoase si elitiste sali de cinematografie din sud-estul Europei, bucurandu-se de atentia marilor case de film de la Paris, Roma, Berlin si New York.

Sala a avut parte si de evenimente senzationale. Cel mai spectaculos a fost asasinarea unui miliardar sarb, in 1938, in timp ce rula filmul expresionist a lui Fritz Lang "M". Impuscatura nu s-a auzit datorita coloanei sonore a filmului. In urma acestui eveniment nefericit, ziaristul Alejo Carpentier a scris o serie de reportaje de senzatie, care au zdruncinat media acelor ani.

INCEPUTUL SFARSITULUI

Regele Carol I si primul-ministru veneau sa vada premierele de la cinematograful Capitol

In 1948, imobilele au fost nationalizate, dar si-a pastrat in continuare functiunea de cinematografe. Dupa revolutie, atat cinematograful cat si gradina de vara intra in administrarea RADEF- Romania Film. La putin timp dupa aceea ambele sunt inchise si lasate in paragina din cauza lipsei de profit, dar si din cauza fapului ca in urma cutremurului din 1977 au fost afectate si reprezentau un pericol pentru public.

In momentul de fata, conform Ordinului Ministerului Culturii si Cultelor nr. 2314/2004, Gradina si Cinematograful Capitol sunt declarate monumente istorice si sunt protejate prin lege. Conform Legii 422/2001, lege privind protejarea monumentelor istorice, articolul 10, "desfiintarea, distrugerea partiala sau totala, profanarea, precum si degradarea monumentelor istorice sunt interzise si se sanctioneaza conform legii", iar "paza, intretinerea, conservarea, consolidarea, restaurarea si punerea in valoare prin mijloace adecvate a monumentelor istorice revin, dupa caz, proprietarilor sau titularilor altor drepturi reale supra acestora".

In 1997, RADEF gaseste solutia salvatoare si incheie un contract de Asociere in participatiune, pe 20 de ani, cu firma SC NEWELAN TRADE SRL, o firma evreiasca. Conform declaratiei lui Mihail Tintea, directorul RADEF, contractul incheiat intre cele doua societati prevede urmatoarele: firma mai sus mentionata se obliga sa restaureze cele doua cladiri si sa ofere in primii cinci ani in mod diferentiat o cota din profitul brut al activitatii realizate in baza contactului, nu mai putin insa de un minimum garantat de 150$ in primii doi ani, 1.000$ in urmatorii trei ani si 3.000$ dupa primii cinci ani. In schimb, RADEF se obliga sa puna la dispozitia NEWELAN cele doua cladiri, pentru prestarea a diverse activitati. Directorul RADEF ne-a declarat ca a recurs la aceasta solutie deoarece Romania Film nu avea bani sa consolideze cele doua cladiri, iar de la stat nu a primit nici un ban pentru restaurarea sau intretinerea lor, singurii bani venind doar din inchirieri si spectacole. La putin timp dupa incheierea contractului, NEWELAN nu a mai vrut sa plateasca nici macar acei 150$, prevazuti in contract, pomana curata pentru o cladirea aflata in inima targului, iar RADEF-ul i-a dat in judecata, litigiul durand pana in 2004, cand cele doua societati s-au impacat, pe motiv ca cearta nu aduce nici un folos. Mihail Tintea spune ca NEWELAN a refuzat sa plateasca chiria deoarece nu au inteles inca de la inceput ca Cinematograful si Gradina Capitol se afla in proprietatea statului, iar Romania Film doar le are in administrare. Aceasta afirmatie este lipsita de sens, in situatia in care in contractul pe care ambele parti l-au semnat scrie clar ca cele doua imobile se afla in proprietatea statului si in administarea RADEF.

Mai mult decat atat, continutul contractului incheiat intre cele doua firme tradeaza faptul ca NEWELAN nu a vrut niciodata sa consolideze cele doua cladiri, monumente istorice, asa cum pretinde Mihail Tintea. Inca de la inceput s-a vrut demolarea lor si construirea in loc a unor cladiri mai inalte si cu alte functiuni, care sa valorifice terenul situat in buricul targului si sa aduca profituri colosale.

Intr-adevar, incepand din 1997 pana in 2006 nu s-a facut nimic pentru restaurarea sau intretinerea celor doua imobile, acestea ramanand in continuare in paragina, ba mai mult, starea lor de degradare avansand zi dupa zi. Surse din cadrul Institutului National al Monumentelor istorice dar si din cadrul Universitatii Ion Mincu ne-au marturisit ca aceasta este o tactica des folosita de investitorii care cumpara monumente istorice in centrul orasului. Cladirea este lasata si chiar ajutata sa ajunga intr-o stare foarte avansata de degradare, unde consolidarea devine imposibila. Constructia este demolata, iar terenul se foloseste pentru construirea alteia noi la care bineinteles se mai adauga 2-3 etaje si i se schimba functiunea. Desigur, un mp de teren in centrul Bucurestiului poate ajunge pana la 5.000 de euro, iar consolidarea poate costa de 10 ori mai mult decat demolarea si construirea unei cladiri noi.

Ipoteza de mai sus este intarita de o clauza a contractului: "In cazul in care expertiza tehnica atesta faptul ca valoarea de investitie necesara functionabilitatii depaseste 50% din valoarea acestora, SC NEWELAN TRDE SRL, poate demola in intregime acele parti la care s-au facut referiri si poate valorifica terenurile aferente obiectivelor demolate, in mod reciproc avantajos, printr-o noua investitie". Mai mult decat atat, la Primaria Capitalei se afla un Certificat de Urbanism pentru Cinematograful si Gradina Capitol, in care scrie negru pe alb ca intentia asociatului RADEF este de a demola cele doua cladiri.

De asemenea, in contract se mai precizeaza ca lucrarile de restaurare vor incepe dupa ce Cinematograful si Gradina de vara Capitol vor intra in proprietatea RADEF, mai exact dupa ce aceasta societate se va privatiza. Mihail Tintea ne-a declarat ca societatea pe care o conduce este in curs de privatizare. Paul Cetean, admistratorul Firmei NEWELAN, ne-a declarat deschis ca asteptau inca de la inceput o lege a privatizarii cinematografelor. Dupa aparitia acesteia investitorul intentioneaza sa cumpere de la RADEF cele doua imobile.

MANARII INTRE PARTI

Desi legea prevede ca monumentele istorice sa se conserve in totalitate, in locul Capitolului va aparea cladirea pe care o puteti vedea si dumneavoastra in imaginea alaturata

Contractul mai are si alte metehne. Atunci cand Romania Film a dorit sa ofere spre restaurare imobilele din Bd. Elisabetha nr. 36, nu a organizat nici o licitatie, si nici nu a facut anunturi publice prin care sa informeze despre intentia sa. Intrebat de ce lucrurile s-au petrecut asa, directorul Romania Film a afirmat ca pe vremea aceea nimeni nu era interesat sa investeasca intr-o asemenea cladire si nimeni nu a venit sa propuna o asemenea solutie in afara de firma NEWELAN. E de neinteles cum s-ar fi putut arata interesati potentialii investitori din moment ce Romania Film nu si-a facut cunoscuta intentia.

De asemenea, conform contractului, dupa ce imobilele vor intra in proprietatea Romania Film, iar aceasta societate ar dori sa le vanda, NEWELAN are drept de preemtiune, iar vanzarea se va face fara licitatie.

MONUMENT ISTORIC

Acum, ca legea privatizarii cinematografelor este data, investitorul nu a mai zabovit nici o clipa si s-a apucat de treaba. La Primaria Capitalei este inregistrata o solicitare de aprobare a unui Plan Urabanistic Zonal pentru modificarea functiunii cladirii, adaugarea unor etaje in plus si construirea unui imobil de birouri.

Nicoleta Toma, arhitecta care se ocupa de proiect, ne-a spus ca din vechea cladire nu se va pastra decat sala de spectacol, restul cladirii urmand a fi ocupata de spatii comerciale si birouri. Gradina de vara va disparea practic de pe harta, in locul sau va aparea o cladire de birouri (vezi foto). Scena gradinii de vara va fi si ea demolata cu scuza ca sculpturile de acolo sunt butaforii si se afla intr-o stare avansata de degradare. Dan Ionescu, specialist la Institutul National al Monumentelor Istorice, spune ca Gradina de vara Capitol este ultima de acest gen din Bucuresti, iar demolarea acesteia ar insemna o pierdere inestimabila pentru patrimoniul romanesc. Dan Ionescu ne-a mai declarat ca parcela pe care se afla cele doua imobile este declarata sit arheologic, deoarece a apartinut manastirii Sarindar, iar excavarea terenului ar trebui interzisa sau cel putin oprita pana se face o descarcare arheologica. In acest caz, cladirile nu ar putea fi construite deoarece nu s-ar putea turna fundatia.

Bineinteles, pentru demolarea si construirea celor doua cladiri este nevoie de Avizul Ministerului Culturii si Cultelor, iar administratorul NEWELAN ne-a declarat ca va respecta decizia acestei institutii. Deocamdata, comisiile de specialitate de la MCC evalueaza cladirile si se consulta pentru a da un raspuns.

PLEDOARIE

Soarta pe care o are Cinematograful Capitol o au majoritatea monumentelor istorice din Bucuresti. Dupa 1989, o parte dintre ele a intrat in administrarea unor institutii care, din dezinteres, sau din lipsa banilor, le-au lasat sa ajunga ruine. Nici Ministerul Culturii, nici municipalitatea nu au avut fonduri pentru intretinerea acestora, de fiecare data aparand alte prioritati. Rezultatul il puteti constata daca faceti o scurta incursiune prin zonele mai vechi ale Capitalei. Pe ruinile vechilor cladiri se ridica altele care, dupa parerea unora, sunt mai frumoase si mai profitabile. Ce uitam noi este ca o data ce buldozerele darama zidurile, marturiile vremurilor de odinioara sunt pierdute pentru vesnicie. Ne stergem trecutul si ne desconsideram stramosii care au vrut sa pastram ceva din spiritul vremurilor apuse. Asteptam parerile d-voastra pe forum!

SI VIDEANU VREA CAPITOLUL Primarul Capitalei Adrian Videanu ne-a declarat ca doreste sa clarifice situatia juridica a Gradinii de vara Capitol si sa o restataureze pentru a o da in folosinta teatrelor din Bucuresti pentru a organiza spectacole vara. Acest proiect se va desfasura in colaborare cu Teatrul Mic, care se afla vizavi de aceasta, initiativa venind din partea lui Florin Calinescu, directorul acestei institutii. La randul sau, Florin Calinescu ne-a declarat ca ar dori ca Gradina de vara Capitol, ultima gradina de vara din Bucuresti, sa-si reia functiunea de alta data. Calinescu a promis ca, in cazul in care se va clarifica situatia juridica a acestui monument, va incerca sa sprijine si ca persoana privata acest proiect.

CINE ESTE NEWELAN TRADE? Negustorul de la Capitol, in care isi pune nadejdea Romania Film ca va restaura gradina si cinematograful Capitol, nu si-a depus pe 2002, 2003 si 2004 bilanturile la Registrul Comertului, are sediul expirat si a inregistrat pierderi in fiecare an dupa cum urmeaza: in 2002, 39.615.000 milioane lei vechi, in anul 2003, 99.494.000 lei vechi, iar in anul 2004, 119.672.000 lei vechi. Din aceste date reiese ca, in fata organelor financiare romane, aceasta firma raporteaza numai pierderi. Concluzia este ca, ori functioneaza realmente in pierdere si atunci ne intrebam de unde are potenta financiara sa desavarseasca proiectul, ori isi ascunde profitul, ca sa nu plateasca impozite.

Multumiri studentilor de la Facultatea de Arhitectura din Bucuresti, initiatorii campaniei "Case care plang", si Loredanei Stasisin coordonatoarea campaniei