Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cu toate păcatele ei, despre care am scris şi noi şi alţii in repetate rănduri, piaţa imobiliară din Romănia este stabilizată şi s-a inscris pe o curbă constant ascendentă. Pe o traiectorie paralelă se află şi industria de construcţii
Cu toate păcatele ei, despre care am scris şi noi şi alţii in repetate rănduri, piaţa imobiliară din Romănia este stabilizată şi s-a inscris pe o curbă constant ascendentă. Pe o traiectorie paralelă se află şi industria de construcţii, incepănd cu materiile prime, materialele directe şi auxiliare şi terminănd cu societăţile sau trusturile care asigură realizarea proiectelor. Mişcări binevenite de aşezare a⦠plăcilor tectonice s-au inregistrat in ultimul timp şi in interiorul agitatei bresle a arhitecţilor. Rămase in urmă sunt, ca şi in alte domenii importante, de altfel, cadrul legislativ şi interpretarea autorităţilor, aflate mult sub baremurile europene.
SE DEZMETICESC CLIENŢII
Poate cel mai bun semn de inscriere către normalitate este insă faptul că au inceput să se dezmeticească beneficiarii, clienţii trusturilor de construcţii. Am aici in vedere mai cu seamă persoanele fizice, pentru că acolo unde avem de-a face cu banii intreprinderilor private sau de stat este mai dificil de comentat felul in care se fac investiţiile. Cetăţeanul care vrea să-şi cumpere sau să-şi construiască o casă (un apartament) a devenit mai precaut, mai calculat şi mai raţional, indiferent de statutul social sau de nivelul veniturilor anuale. Perioada de entuziasm necontrolat, de risipă inconştientă sau demonstrativă, de megalomanie păguboasă pare să fi trecut definitiv. Cei cu averi sau cu venituri mari şi foarte mari (nu comentăm aici dacă aceste averi şi venituri sunt sau nu licite) işi gestionează mai atent investiţiile in proprietăţi imobiliare, orientăndu-se cu preponderenţă către ofertele cu potenţial economic ridicate (beneficii mari şi sigure in viitor). Ei au renunţat să cheltuiască sume exorbitante pentru reşedinţe sau proprietăţi personale, inţelegănd că acestea se perimează rapid şi presupun costuri de intreţinere foarte mari. Persoanele şi familiile cu venituri medii se reorientează la răndul lor către proprietăţi de dimensiuni rezonabile, reduse chiar pănă la limită, evitănd astfel imprumuturile copleşitoare şi dobănzile bancare aferente.
IMPACTUL GRANIŢEI DESCHISE
Pentru ambele categorii enumerate mai sus un factor rezonator extrem de important a fost posibilitatea de a trece dincolo de graniţele ţării, contactul concetăţenilor noştri cu lumea civilizată, avănd un efect educaţional uşor detectabil şi in acest domeniu. Romănii bogaţi au inţeles, in sfărşit, că averea (indiferent de originile ei) nu poate fi un motiv de sfidare şi risipă, iar cei din categoriile de mijloc au constatat cum se drămuieşte fiecare centimă pentru a menţine un nivel de trai decent. Milionarii din Carpaţi par să fi renunţat a-i imita in mod grotesc pe milionarii din Alpi, vor să-şi consolideze afacerile şi fac proiecţii pentru generaţiile viitoare. Ei nu mai comandă arhitecţilor şi constructorilor vile cu aspect mediteraneean ridicate la Breaza, au renunţat la piscinele cu luciul apei de sute de metri pătraţi şi inconjurate de palmieri chinuiţi, au inţeles inutilitatea unei case cu 30 de camere in care locuiesc cinci persoane. Cetăţenii cu venituri medii sau puţin peste medie şi-au moderat la răndul lor dorinţele şi acceptă o situaţie imobiliară mai apropiată de realitatea economico-financiară a zilei.
CATEGORIILE DEFAVORIZATE
Dacă straturile bogate şi mijlocii ale societăţii au făcut un vizibil pas inapoi in materie de proprietăţi imobiliare şi locuinţe familiale, este timpul ca mecanismul democratic să asigure condiţiile necesare pentru ca aceste categorii defavorizate să facă rapid căţiva paşi inainte. Un procent alarmant de mare de cetăţeni romăni este astăzi aruncat la marginea pieţei imobiliare. Familiile tinere, oamenii cu venituri mici, pensionarii aflaţi sub presiunea cheltuielilor de intreţinere au probleme insurmontabile in a-şi asigura spaţiul locativ minimal cerut de normele europene. Bursa chiriilor, aflată şi ea intr-o creştere aberantă, este alt factor de dezechilibru şi inechitate socială. Decalajele sociale majore au dispărut de mult din ţările cu o economie şi o fiscalitate funcţionale şi aflate sub control guvernamental. Posibilitatea cetăţeanului de rănd de a contracta un credit imobiliar rapid, suportabil şi eficient, sau puterea acestuia de a plăti o chirie decentă trebuie să devină obiective majore ale administraţiei pentru a putea spune că in sfărşit ne comparăm cu ţările civilizate.
TENDINŢE ACTUALE
Tendinţele actuale merg către reducerea severă a suprafeţei utile, spre redimensionarea spaţiilor şi adaptarea lor la nevoile reale ale familiei, indiferent de bogăţia sau statutul social al proprietarului. O compartimentare judicioasă a casei, coborărea plafoanelor la standarde normale, diminuarea sau suprimarea completă a construcţiilor anexă (piscine, garaje supradimensionate, choşcuri, padocuri etc.) duc la reducerea simţitoare a cheltuielilor de proiectare şi construcţie, precum şi a costurilor de intreţinere pe termen mediu sau indepărtat. Şi pe verticală construcţiile incep a se adapta unei realităţi obiective, vilele unifamiliale cu două sau trei etaje fiind inlocuite cu volume mai modeste, mai compacte şi mai funcţionale. Toate aceste schimbări sunt vizibile atăt pentru construcţiile rezidenţiale, căt şi pentru proprietăţile destinate vacanţelor sau locuirii intermitente.
Din ce in ce mai mulţi arhitecţi pledează pentru intoarcerea la valorile estetice autohtone, la stilurile tradiţionale, la un concept specific de a proiecta şi construi in materie de proprietate particulară. Influenţele diferitelor culturi europene sau cele generate de valurile futuriste trebuie analizate cu luciditate şi transpuse in peisajul romănesc respectănd limitele specificului local
