Exista anumite reguli de convietuire materializate in legi pe care ar trebui sa le respectam cu totii. Vecinii trebuie sa cunoasca si sa respecte regulile de bunavecinatate pentru a evita conflictele ce pot degenera usor in adevarate litigii

Una dintre problemele cu care se confrunta deseori proprietarii si care incarca rolul instantelor este legata de nerespectarea servitutii de vedere prevazuta de art. 612 si urmatoarele din Codul Civil roman. Servitutile sunt, astfel cum am mentionat intr-un numar anterior, drepturi constituite asupra unui imobil pentru uzul si utilitatea unui alt imobil invecinat.

Astfel, Codul Civil precizeaza ca "Nimeni nu poate avea vedere sau ferestre spre vedere, nici balcoane sau alte asemenea asupra proprietatii ingradite sau neingradite a vecinului sau, de nu va fi o distanta de 19 decimetri intre zidul pe care se deschid aceste vederi si proprietatea vecina. Nimeni nu poate avea vederi piezis pe proprietatea vecinului, de nu va fi o distanta de ssase decimetri. Distanta de care este vorba in cele doua articole precedente se socoteste de la fata zidului, pe care s-a deschis vederea, si, de vor fi balcoane sau alte asemenea, de la linia lor cea dinafara, pana la linia de despartire a celor doua proprietati."

Aceasta servitute impune unui proprietar obligatia de a nu construi un imobil cu vedere directa (fereastra, balcon, terasa) spre terenul sau casa vecinului la o distanta mai mica de 1,9 metri masurata intre peretele casei sau limita exterioara a balconului si limita despartitoare a proprietatilor (in cazul in care vederea este piezisa sau oblica pe proprietatea vecina, distanta care trebuie respectata este de doar 0,6 metri).

Legiuitorul a instituit aceasta regula in vederea protejarii intimitatii proprietarilor vecini. Prin respectarea acesteia se pot evita conflicte generate de posibile tulburari in decursul utilizarii constructiilor.

AERISIRE SAU LUMINATOR

Este util de precizat ca in eventualitatea in care intentionati sa achizitionati o constructie care are ferestre orientate spre proprietatea invecinata, ar trebui sa procedati in prealabil la masurarea distantelor dintre cele doua proprietati, astfel incat sa fie respectate distantele mai sus mentionate si sa preveniti eventuale probleme ulterioare cu vecinii.

Doctrina si practica juridica au stabilit insa, ca daca deschiderea are doar rol de aerisire nu trebuie respectata distanta precizata. La fel si in cazul in care proiectati o deschidere care sa aiba doar functia de luminator fara sa permita vederea catre cealalta proprietate, lucru care se poate realiza prin amplasarea unui geam opac sau situat in partea de sus a camerei.

SERVITUTEA DE VEDERE

Tuturor celor care ne-au scris cerand lamuriri despre servitutea de vedere si posibilitatea rezolvarii acestor probleme prin intermediul instantei le raspund, sfatuindu-i, ca de fiecare data, sa apeleze prima data la buna-intelegere si sa incerce solutionarea conflictului in mod amiabil.

Abia dupa esuarea acestor tratative ar trebui sa apelati la instanta solicitand obligarea vecinului la inchiderea ferestrei/balconului amplasate la o distanta ilegala fata de proprietatea dvs.

"Nimeni nu poate avea vedere sau ferestre spre vedere, nici balcoane sau alte asemenea asupra proprietatii ingradite sau neingradite a vecinului sau, de nu va fi o distanta de 19 decimetri intre zidul pe care se deschid aceste vederi si proprietatea vecina. Nimeni nu poate avea vederi piezis pe proprietatea vecinului de nu va fi o distanta de sase decimetri. Distanta de care este vorba in cele doua articole precedente se socoteste de la fata zidului, pe care s-a deschis vederea, si, de vor fi balcoane sau alte asemenea, de la linia lor cea dinafara, pana la linia de despartire a celor doua proprietati". - Extras din Codul Civil

Contractele de antrepriza

Aproape in fiecare numar raspundem cititorilor care au nelamuriri sau vor sa cunoasca mai multe aspecte teoretice si practice legate de incheierea unui contract de antrepriza in constructii. Astazi raspundem unui domn din Miercurea-Ciuc care ne intreaba: "Daca la incheierea unui contract de construire a unui imobil cu destinatia de birouri am fost pacalit de antreprenor si nu au fost retinute in contract clauze referitoare la repararea prejudiciului pe care as putea sa-l suport ca urmare a proastei executii a constructiei (pentru care am platit deja 70% din suma totala) a neexecutarii casei sau din diverse alte motive independente de persoana mea, ce fel de despagubiri as putea primi si cum ar trebui sa procedez?".

Evaluarea prejudiciilor poate fi legala, conventionala sau judiciara.

In speta de fata, pentru ca partile nu au stabilit prin conventie despagubirile si modul de plata a acestora in caz de neexecutare, executare cu intarziere sau defectuoasa a obligatiilor reciproce, daca se nasc divergente se poate apela la instanta de judecata competenta pentru a se evalua pagubele suferite de partea prejudiciata. Deci va fi vorba de o evaluare judiciara.

Teoretic, conventia dintre parti ar putea fi completata, chiar ulterior demararii lucrarilor de constructie printr-un act aditional prin care sa se stabileasca modul de reparare a unui eventual prejudiciu, solutie care nu cred ca va fi insa acceptata de antreprenor.

Astfel, daca antreprenorul incalca promisiunile, prejudiciul ar putea consta in paguba efectiv suferita, la care se mai poate adauga beneficiul nerealizat de cel prejudiciat. Cititorul nostru poate solicita in caz de culpa a antreprenorului, de exemplu in cazul predarii cu intarziere a imobilului comandat, suma reprezentand lipsa de folosinta a imobilului. Aceasta suma va fi stabilita in cadrul procesului prin comandarea unei expertize de specialitate. Mai mult decat atat, tinand cont de faptul ca s-a precizat ca ar fi vorba de un imobil cu destinatia de birouri, beneficiarul poate solicita ca antreprenorul sa-i achite si sumele la care ar fi fost indreptatit ca urmare a inchirierii imobilului. Daca beneficiarul a incheiat in avans cu viitorii chiriasi ai spatiului contracte de inchiriere care prevad la randul lor penalitati pentru predarea cu intarziere a spatiului, atunci beneficiarul (prezentand documente doveditoare relevante) poate solicita de la antreprenor si acoperirea acestor sume.

Toate aceste dificultati ar fi putut fi depasite daca cititorul nostru ar fi apelat la un specialist. Un contract de antrepriza intocmit de un specialist ar fi continut cu siguranta si clauze privind despagubirile, categorii de despagubiri, modul de plata a acestora si chiar o clauza penala care ar fi usurat mult recuperarea prejudiciului suferit.