Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Neptunul a fost staţiunea adolescenţei şi tinereţilor mele. Era, poate
cea mai frumoasă din lanţul turistic Olimp – Neptun – Saturn – Jupiter,
cu cea mai mare densitate de turiste nordice, singure, de pe tot
Litoralul nostru. În plus, multe cehoaice blonde şi cu ochi albaştri te
întîmpinau cu unicul strigăt de bucurie a vieţii, AHOI!
Neptunul a fost staţiunea adolescenţei şi tinereţilor mele. Era, poate cea mai frumoasă din lanţul turistic Olimp – Neptun – Saturn – Jupiter, cu cea mai mare densitate de turiste nordice, singure, de pe tot Litoralul nostru. În plus, multe cehoaice blonde şi cu ochi albaştri te întîmpinau cu unicul strigăt de bucurie a vieţii, AHOI!
N-am mai fost aici, din motive absolut personale, de foartă multă vreme, mi-e şi ruşine să spun de cînd… Azi Neptunul este o saţiune ideală pentru familişti sau perechi tinere, niţel mai conformiste. Din ce ştiam eu n-a mai rămas aproape nimic ce poate fi recunoscut, evident în afara denumirii vechilor hoteluri şi a steagurilor de la intrarea pe plajă.
Se poate trăi aici ca şi turist, destul de civilizat. Preţurile nu sînt atît de înspăimîntătoare cum par pe unele programe tv, cea mai bună dovadă fiind lumea pestriţă venită din Ardeal, Banat, Oltenia sau Moldova (uşor de recunoscut după cum grăiesc pe plajă…), restaurantele, pizzeriile, fast-food-urile pline după lăsarea serii, barurile de noapte şi discotecile asaltate de doritorii de decibeli în exces, transpiraţie suplimentară şi socializare cu sexul opus. Alimentele şi fructele sînt din abundenţă, la tot pasul, este adevărat la preţuri de sezon, adică de cîteva ori mai scumpe decît acasă, lucru firesc de altfel, şi acceptat aproape fără comentarii de populaţia flotantă a staţiunii. Extrem de enervantă (eu cred că şi abuzivă, dacă nu cumva chiar ilegală) dispunerea fotoliilor de plajă oferite spre închiriere la preţuri aproape prohibitive pentru turistul cu venituri medii ori puţin peste medie. Ele ocupă aproape toată suprafaţa de nisip, de la intrarea pe plajă pînă la doi-trei metri de apă, în aşa fel încît aproape nu mai e o palmă de loc pentru prosopul sau cearşaful creştinului venit la mare cu soţia şi copiii, aflat în imposibilitatea de a plăti, zilnic, chiria savant calculată pe fotolii, plus măsuţa, plus scaune, plus umbrela sau alte "mici" accesorii care pot însuma uşor suta de lei noi. Cîteva zeci de obrăznicături bronzate şi musculoase alungă românul de pe porţiunea concesionată, obligîndu-l să se înghesuie pe fîşia îngustă unde marea îşi aruncă algele, meduzele şi pungile de plastic. Poate ceva controale de la autorităţile locale n-ar strica pentru a-i mai domoli pe băieţi…
O ultimă observaţie, tristă: multă, multă mizerie peste tot, datorată nesimţirii şi inconştienţei cu care toată lumea aruncă pe unde apucă orice gunoi, de la miliarde de mucuri de ţigări la pungi şi pahare din plastic, coceni de porumb, sîmburi de piersică, hîrtii, coji de pepene, ziare vechi şi nu mai ştiu ce alte prostii…
Am să mai scriu despre Litoral, la întoarcere. Pînă atunci, vă doresc vară plăcută!
